Multinaţionalele nu mai văd România cu ochi buni

Pe lângă corupţie şi starea precară a infrastructurii, investitorii acuză risipa în cheltuielile publice şi protecţionismul în furnizarea de utilităţi Două rapoarte independente

Pe lângă corupţie şi starea precară a infrastructurii, investitorii acuză risipa în cheltuielile publice şi protecţionismul în furnizarea de utilităţi

Două rapoarte independente arată că, pe de-o parte, atractivitatea României pentru investitorii străini a scăzut puternic în ultimele câteva luni, iar competitivitatea alunecă pe o pantă descendentă.

Companiile multinaţionale chestionate în sondaje semnalează persistenţa unor neajunsuri cu care sunt deja familiarizate, dar şi apariţia unor probleme mai noi.

Amplificarea deficitului de cont curent, risipa în cheltuielile publice, ca şi protecţionismul practicat de stat în furnizarea de utilităţi şi pe piaţa de energie sau risipa în cheltuielile bugetare, se numără printre "noutăţile" semnalate de companiile multinaţionale.

Acestea se adaugă unor carenţe pe care România nu a reuşit să le depăşească în ultimii 17 ani: corupţia, instabilitatea politică, accesul greoi al firmelor la sursele de finanţare, starea proastă a drumurilor, lipsa de transparenţă în deciziile autorităţilor, protecţia insuficientă a acţionarilor ce deţin pachete minoritare etc.

La polul opus se remarcă relativ puţine avantaje ale ţării noastre, din punctul de vedere al atractivităţii pentru investiţiile străine şi al competitivităţii: nivelul redus al datoriei publice (ca pondere în PIB), calitatea educaţiei tehnice a personalului, proceduri oarecum simplificate la lansarea în afaceri.

Analiza în ceea ce priveşte atractivitatea mediului nostru de afaceri a fost realizată de compania austriacă de servicii financiare Oesterreichische Kontrollbank (OeKB), la comanda Reuters. Iar Forumul Economic Mondial (FEM), partener al Grupului de Economie Aplicată (GEA) din România, a dat ieri publicităţii Raportul Competitivităţii Globale 2007-2008 ARIS: Investitorii străini preferă greenfield

"Din experienţa ARIS putem spune că în ultimele luni am observat din partea investitorilor un interes sporit în ceea ce priveşte implementarea de proiecte de tip greenfield. În niciun caz nu putem afirma că se confirmă scăderea atractivităţii României în ultimul trimestru din 2007.

Conform datelor statistice furnizate de Banca Naţională a României, fluxurile investiţiilor străine atrase de România nu înregistrează o scădere în trimestrul al treilea al anului curent: în doar două luni din trimestrul III (iulie şi august), România a atras 1.174 milioane euro, reprezentând 90% din valoarea atrasă în primul trimestru (1.311 milioane euro)", a declarat ieri, pentru "Adevărul", Monica Bărbuleţiu, vicepreşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine.

Mediul de afaceri, depunctat drastic

Indicele privind mediul de afaceri, calculat de OeKB pentru Reuters, a înregistrat, în cazul României, un declin important, de la 75 la 59 de puncte.

Pe de altă parte, România a rămas pe locul 74 din 131, în topul global al competitivităţii economice pentru perioada 2007-2008, principalele dezavantaje competitive fiind transparenţa deciziilor guvernamentale şi calitatea infrastructurii rutiere. Din acest punct de vedere, ţara noastră a obţinut patru puncte, calculat pe o scară de la unu la şapte.

Comentând rezultatele analizelor citate mai sus, Liviu Voinea - director de cercetare în cadrul Grupului de Economie Aplicată - ne-a declarat: "Acest raport (n.r.- Raportul competitivităţii globale 2007-2008) naşte în primul rând o întrebare: Cum este posibil să stagnezi, după ce timp de 7-8 ani s-a înregistrat o creştere economică importantă?

Răspunsul este simplu, respectiv sursele creşterii economice din România nu sunt suficiente pentru a reduce decalajele în comparaţie cu alte ţări. Un alt aspect ce trebuie remarcat constă în faptul că, spre deosebire de acum 2-3 ani, când inflaţia reprezenta principalul obstacol pentru mediul de afaceri, acum, nivelul fiscalităţii este cel mai adesea amintit. Un astfel de top ar trebui să ducă la concentrarea politicii publice exact spre domeniile deficitare".