Micii distribuitori de gaze naturale bagă în corzi Distrigaz Sud

Compania Gaz Sud a închis Distrigazul în Bucureşti, acaparând majoritatea localităţilor cu potenţial din jurul Capitalei. Zona Metropolitană a Bucureştiului, care cuprinde circa 60 de

Compania Gaz Sud a închis Distrigazul în Bucureşti, acaparând majoritatea localităţilor cu potenţial din jurul Capitalei.

Zona Metropolitană a Bucureştiului, care cuprinde circa 60 de localităţi, a devenit teren de luptă pentru furnizorii de gaze naturale. Miza o reprezintă comunele de pe lângă DN1, pe unde va trece şi viitoarea autostradă Bucureşti - Braşov, precum şi cele în care se construiesc cartiere rezidenţiale sau platforme industriale.

Explozia imobiliară şi relocarea industriei în afara Bucureştiului au ridicat valoarea comunelor din jurul Capitalei. Pentru că majoritatea acestor localităţi nu beneficiază de canalizare, apă curentă, drumuri asfaltate sau gaze naturale, ele au devenit o ţintă importantă pentru furnizorii de utilităţi. Până acum câţiva ani, Distrigaz Sud era unicul distribuitor de gaze naturale în această zonă. Astăzi, în vecinătatea Bucureştiului, nouă companii de gaz îşi împart teritoriile.

Deşi au cote de piaţă nesemnificative comparativ cu principalul jucător, Distrigaz Sud, micii jucători încep să-i ridice tot mai multe probleme acestuia.

Intrată pe piaţă în 2003-2004, Gaz Sud a ajuns deja la un portofoliu de 5.000 de clienţi şi peste 400 de kilometri de reţea de distribuţie. Iniţial, compania aparţinea Gaz Vest, distribuitor care îşi concentrase însă afacerile în zona Ardealului. "În 2003-2004, am preluat controlul Gaz Sud cu bani proprii şi am început să investim puternic în zonele din jurul Bucureştiului", spune Viorel Gheorghiu, acţionarul principal al companiei. Astăzi, Gaz Sud asigură distribuţia în localităţile Pantelimon, Cornetu, Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu şi Ciolpani.

Investiţiile totale s-au ridicat la 31 milioane de euro, iar profiturile au fost reinvestite. Astfel, partea de nord a Zonei Metropolitane, care cunoaşte cea mai rapidă dezvoltare, a devenit teritoriul Gaz Sud. "Începând de la Otopeni încolo, toate conductele sunt ale noastre, nicio societate nu mai are voie să întindă conducte", a afirmat acţionarul principal al Gaz Sud.

Boom industrial în sudul Capitalei

Şeful companiei de distribuţie spune că unul dintre cele mai importante elemente luate în calcul în strategia de dezvoltare a afacerii a fost ocuparea traseelor drumurilor naţionale sau autostrăzilor, care antrenează importante investiţii imobiliare şi industriale. Gheorghiu susţine că se va extinde pe DN1, în Pucheni, Potigrafu, spre Ploieşti. Tot în partea de nord a Capitalei, Gaz Sud a atacat traseul viitoarei autostrăzi Bucureşti - Braşov: "Suntem în Snagov, Moara Vlăsiei, Lipia şi ne extindem în Nuci, Grădiştea şi în toată zona aceea. Deja conductele noastre merg pe autostrada care se construieşte", spune oficialul Gaz Sud.

Potrivit acestuia, strategia de dezvoltare a reţelei a fost gândită în aşa fel încât să bage "captive" şi comunele din jur şi niciun alt distribuitor să nu mai poată intra pe teritoriul său. "Atunci când dimensionezi un proiect te gândeşti cum poţi să cuplezi diverse localităţi, astfel încât investiţia să devină eficientă. Introduci o zonă industrială, iei mai multe localităţi, ca instalaţia să poată fi amortizată. Făcând această construcţie, aşa cum am gândit-o, am închis Distrigaz Sud în Bucureşti", a explicat Gheorghiu.

Estul şi sudul Bucureştiului sunt, de asemenea, zone de interes maxim pentru distribuitorii de gaz, pentru că aici se vor construi platforme industriale imense, în urma relocării întregii industrii din Capitală, spune Gheorghiu. Loulis şi Tuborg, care funcţionează în Pantelimon, sunt deja clienţii Gaz Sud, însă Neferal este alimentat de Distrigaz. "Dezvoltarea maximă e în jurul oraşului Bucureşti, fiindcă aici nu are loc numai o dezvoltare industrială, ci şi o extrem de puternică dezvoltare imobiliară. Toată industria Bucureştiului se transferă acum către Ilfov", a declarat Gheorghiu.

Doar 108 km reţea construiţi de Distrigaz în jurul Bucureştiului

Potrivit acestuia, o parte din platformele industriale vor fi construite în aria de acoperire a Gaz Sud - Cornetu, Cernica, Bălăceanca sau Adunaţii Copăceni. "Sigur că există interes major al unui operator de gaz să preia zonele industriale. Noi suntem un ghimpe pentru Distrigaz, că ne-am dezvoltat foarte repede. Nu au mizat niciodată pe faptul că noi avem o astfel de dinamică", a spus Gheorghiu.

Pe de altă parte, Distrigaz Sud, companie care deţine o cotă pe piaţa de distribuţie de circa 46,5%, este prezentă în majoritatea localităţilor din imediata vecinătate a Bucureştiului. De la privatizarea cu grupul Gaz de France, în 2005, Distrigaz Sud s-a extins însă prea puţin în jurul Bucureştiului, mulţumindu-se cu licenţele deţinute înainte de privatizare. Acest lucru a fost speculat de nou-intraţii pe piaţă - Gaz Sud, Covi Construct, Megaconstruct, Vitalgaz, Progaz, Otto Gaz -, care, prin concesiunile luate, au trasat un inel în jurul localităţilor operate de Distrigaz.

De la privatizare, numai în cinci localităţi din imediata vecinătate a Capitalei, Distrigaz Sud a finalizat sau urmează să finalizeze lucrările de racordare la reţeaua de gaze. Aceste localităţi sunt: Chitila, Domneşti, Tunari, Ştefăneştii de Jos şi Periş. Lucrările din aceste localităţi însumează 108 km de reţea şi o investiţie de 5,7 milioane de lei. "În plus, au fost executate lucrări de extindere a reţelei în 19 localităţi din jurul Bucureştiului, reprezentând 32 de kilometri de reţea şi o investiţie de 2 milioane de lei", potrivit reprezentanţilor companiei.

Licitaţii blocate de firme de apartament

Cu toate acestea, potenţialul de branşare este foarte ridicat. "Dezvoltarea în zona în care noi suntem este mult mai rapidă decât posibilităţile noastre de branşare. Se construiesc vile cu sutele, fabrici. Noi nu am folosit nici 10% din potenţial, iar acesta creşte, nu scade, deşi racordăm permanent noi consumatori", a spus şeful Gaz Sud. Gheorghiu a adăugat că, în ciuda acestui lucru, anumite localităţi, printre care Dascălu, Petrăchioaia, Cernica, nu pot fi alimentate, din cauză că licitaţiile de concesionare a acestora au fost blocate.

Datorită strategiei sale de dezvoltare, Gaz Sud a devenit o ţintă pentru companii mari din Europa. "Avem foarte multe oferte de cumpărare, enorme ca preţ, de la firme puternice şi fonduri de investiţii. Am fost în discuţii, de pildă, cu Asociaţia Distribuitorilor de Gaz din Italia, grupul Eni sau fonduri de investiţii cu capital rusesc. Sigur că societatea este tentantă", a conchis Viorel
Gheorghiu.

34 DE JUCATORI PE PIATA DE DISTRIBUTIE A GAZELOR

Piaţa de distribuţie a gazelor naturale era împărţită, la finele anului trecut, între 34 de operatori. Principalii jucători sunt Distrigaz Sud şi E .ON Gaz România (fosta Distrigaz Nord), companii privatizate, în 2005, cu grupul Gaz de France, respectiv cu nemţii de la E.ON. Cele două companii deţin 94% dintr-o piaţă a serviciilor de distribuţie care s-a ridicat, în 2006, la circa 400 milioane de dolari, în creştere cu 150 milioane de dolari faţă de 2003. Comparativ, în 2003 existau 20 de operatori pe piaţa de distribuţie. Intrarea a noi operatori a restrâns cota de piaţă a marilor jucători, numai Distrigaz Sud pierzând, până în 2006, aproape 7%.

Fiecare nou-intrat pe acest segment nu deţine nici 1% din piaţă, cel mai mare fiind Congaz, cu 0,97%. Următorii doi jucători sunt Gaz Est Vaslui (0,79%) şi Vital Gaz (0,39%). Dacă tot ce s-a construit până în anul 2000 a rămas în concesiunea celor doi mari operatori privatizaţi, toate aceste companii au intrat în localităţi în care nu exista până atunci reţea de distribuţie şi unde construiesc reţele noi.