Materialele de zidărie se ieftinesc în continuare

Anul trecut, grosul comenzilor de BCA a fost asigurat de persoanele fizice

Lipsa cererii și presiunea din piață îi forțează pe producători să reducă marjele de profit

Deși prețurile materialelor de zidărie s-au redus anul trecut cu aproximativ 10%, iar producătorii spuneau că s-a ajuns la un minim istoric, situația din piață îi forțează pe aceștia să ia în calcul noi scăderi. „Este absolut necesară o astfel de măsură chiar dacă acest lucru va duce la încă o scădere semnificativă a marjelor de profit ale companiilor, care deja au înregistrat anul trecut o micșorare a acestui indicativ cu până la 30%”, spune Nicolae Dușu, președintele Asociației Producătorilor de BCA, ProBCA.

Creşte riscul insolvenţei

Acest lucru este însă riscant pentru multe companii în condițiile în care cresc prețurile de producție din cauza scumpirii materiilor prime și a costurilor cu utilitățile. O consecință a acestui lucru poate fi apariția unor noi insolvențe, chiar falimentul a cel puțin unei firme mari, dar și noi concedieri de personal, potrivit lui  Marius Marin, vicepreședinte al asociației și CEO al grupului Macon Simcor. Producătorii de BCA susțin că autoritățile ar trebui să amâne alinierea prețului gazelor, prin obținerea unor derogări până la ieșirea din criză. „Liberalizarea acestor prețuri, în condițiile actualei crize economice, ar reprezenta o nouă lovitură adusă producătorilor autohtoni, cu consecințe în creșterea costurilor de producție, ceea ce ar aduce o şi mai mare vulnerabilitate, în condițiile unei cereri scăzute și competiției directe cu materiale din țări din afara Uniunii Europene, pentru care aceste reglementări nu produc efecte", precizează reprezentanții asociației.

Strategiile pe termen lung, necesare

Anul trecut, grosul comenzilor de BCA a fost asigurat de persoanele fizice, în special cu bani trimiși de rudele care lucrează în străinătate și de micii investitori. În prezent, persoanele fizice sunt reticente în a mai porni construcția de locuințe, dezvoltatorii nu înregistrează solicitări suficiente pentru a demara proiecte noi întrucât cumpărătorii se așteaptă la noi scăderi de prețuri pe piață. Un factor decisiv în reluarea cererii de construcții noi este și creșterea creditării, care, deocamdată, se lasă așteptată, mai susține conducerea Asociației Pro BCA.
În plus, producătorii de BCA critică lipsa unei strategii guvernamentale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, apreciind că orice plan de redresare a  României trebuie să aibă printre domeniile prioritare sectorul construcţiilor şi al producţiei de materiale. „În lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung, care să fixeze domeniile prioritare pentru economia românească în următorii 5-10 ani, (…), continuăm să ne derulăm activitatea într-un cadru economic şi legislativ în continuă schimbare, fără posibilitatea de a ne putea fundamenta şi urmări propriile strategii. Considerăm că orice plan de dezvoltare a României trebuie să aibă în centru industria materialelor de construcţii şi a construcţiilor în general, pentru că în absenţa infrastructurii, niciun domeniu nu poate fi subiectul unui plan de dezvoltare", se arată într-un comunicat al asociaţiei PRO BCA, care reuneşte principalii producători de profil din România.

Prima Casă fără ANL

Asociaţia apreciază că noua formă a programului „Prima Casă" va conduce la deblocarea parţială a pieţei construcţiilor, datorită orientării în principal asupra locuinţelor noi.
Pro BCA consideră însă că includerea locuinţelor ANL în acest program şi posibilitatea chiriaşilor de a le achiziţiona la „preţuri speciale” sunt măsuri greşite, din cauza reducerii plafonului total de garantare şi a faptului că acestea se încadrează pe segmentul caselor ieftine, care implică investiţii minime şi unde calitatea materialelor pierde din importanţă.
„Corect ar fi fost ca legislația cu privire la casele ANL să fie modificată şi eventual să fie găsite alte modalități de plată, dar fără includerea în Prima Casă,” spune Marius Marin. Reprezntanţii PRO BCA consideră că plafonul de garantare, stabilit la 70.000 euro pentru locuinţe noi, respectiv 75.000 euro pentru cumpărătorii organizaţi în asociaţii, trebuia extins la 80.000 -100.000 euro. „Aceste valori ar fi fost în sprijinul înlăturării limitelor impuse potențialilor cumpărători. De asemenea, aplicarea acestui program trebuie să vizeze o perioadă mai lungă, pentru ca efectele acestuia să poată fi într-adevăr resimțite", se spune în comunicat.