Măsurile anticriză, blocate de partide

adevarul

Publicat: 17.08.2009 20:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 07:09

Programele convenite de Guvern cu partenerii sociali pentru relansarea economiei au rămas doar pe hârtie, îngropate în sertarele PSD şi PDL. Reducerea cotei de TVA pentru alimente, scutirea de impozit pe profitul reinvestit sau plata datoriilor statului către firme au fost amânate în repetate rânduri.

Mai citeşte şi:
Fondul Monetar Internaţional va aloca României 1,4 miliarde dolari
FMI: Creditarea îşi va reveni în următoarele şase luni

La începutul acestui an, dialogul dintre Guvern şi patronate sau sindicate se purta în termenii cei mai amiabili şi măsurile anticriză erau convenite în deplin acord, rezultând un plan de acţiune cu mari şanse de izbândă în lupta împotriva crizei.

Nu patronatele au cerut, ci Guvernul a propus partenerilor săi sociali plata TVA la încasarea facturii, plata rapidă a datoriilor pe care statul le avea către companiile private, şi, în general, o relaxare rezonabilă atât a fiscalităţii, cât şi a birocraţiei. Să nu uităm de neimpozitarea profitului reinvestit, adoptată recent, după îndelungi tărăgănări.

În locul acestor măsuri, oamenii de afaceri s-au trezit cu o majorare anticipată a accizelor, în luna aprilie, şi cu un impozit minim (numit şi „forfetar“), în luna mai, al cărui rost nu-l mai cunosc nici măcar iniţiatorii.

În timp, au mai apărut şi alte propuneri, care de care mai generoase, cum ar fi reducerea cotei de TVA la alimente, aplicarea Codului de bune practici între furnizorii şi retailerii din hipermarketuri şi renunţarea la controversatul impozit minim. Toate aceste măsuri au fost prezentate ca fiind priorităţi pe termen scurt ale Guvernului, dar cu fiecare în parte s-a întâmplat apoi ceva: în locul adoptării normativelor aferente şi a normelor de aplicare, măsurile respective au rămas suspendate, motivându-se că astfel de decizii trebuie luate în cadrul Coaliţiei de la guvernare.

Şi uite-aşa a trecut şedinţă după şedinţă a acestui for politic fără ca în mediul de afaceri să se aplice concret vreuna dintre aceste măsuri. Mai mult, Guvernul s-a comportat în continuare ca un concurent neloial al sectorului privat şi – lucru pe care întreprinzătorii îl consideră cel mai grav – statul a aspirat banii disponibili de pe pieţele financiare, contribuind astfel atât la adâncirea crizei de lichidităţi din economie, cât şi la menţinerea inflaţiei româneşti pe cea mai înaltă cotă din Uniunea Europeană.

Prezentăm, în continuare, câteva secvenţe din „filmul“ tergiversărilor politice în adoptarea unor măsuri ce puteau dezgheţa într-o oarecare măsură economia.

Alba-neagra cu TVA la alimente

Politicienii obişnuiesc să abordeze mai întâi voalat o anumită problemă, după care tonul coboară sau se ridică, în funcţie de reacţia „pieţei“. În cazul reducerii cotei de TVA la alimente (subiect abordat şi în cursul campaniei electorale de anul trecut), promisiunea a fost fermă de la prima declaraţie. „Vom discuta despre diminuarea TVA la alimente. Nu ştim încă nivelul reducerii. Au mai fost discuţii. Unii vor TVA de 9%, iar eu am propus o taxă de 5%, faţă de 19% în prezent“, spunea Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, la începutul acestei veri.

De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre această eventuală măsură, cu toate că aşteptarea astfel creată a fost cât se poate de mare. Iar contextul extern era întru totul favorabil reducerii chiar şi a cotei standard a TVA sub 19%, având în vedere concluziile Consiliului Miniştrilor de Finanţe din UE. Politicienii au preferat, însă, să amâne pentru un viitor nedefinit această relaxare a TVA. Cetăţenii ar putea avea de câştigat prin crearea unui cadru favorabil ieftinirii alimentelor, iar statul ar câştiga prin scoaterea la lumină a producătorilor din zonele „gri“ şi chiar „negre“ ale pieţelor – cota propusă, de 5%, este atât de mică, încât evaziunea nu-şi mai are rostul, devenind un risc inutil. Coaliţia, însă, a lăsat totul în suspans...

Un Cod prea îndepărtat

Hipermarketurile aplică taxe exorbitante şi impun condiţii drastice furnizorilor autohtoni de alimente, iar aceştia din urmă nu pot să renunţe la relaţia cu retailerii pentru că, astfel, ar pierde contactul cu marea piaţă de desfacere.

Aşa s-au creat premisele unui conflict deschis între furnizori şi retaileri, conflict ce părea că se va stinge odată cu adoptarea unui Cod, prin care părţile se angajau să renunţe la practicile aberante. Nu a fost să fie aşa, pentru că – şi de data aceasta – adoptarea prin lege a Codului de Bune Practici a fost amânată la nesfârşit de către politicieni, proiectul legislativ pierzându-se undeva prin sertarele deputaţilor. Şi când te gândeşti că aplicarea Codului ar fi adus o ieftinire semnificativă a alimentelor distribuite în marile magazine, după cum promiteau chiar oamenii politici…

Energia, ca miză politică

Încă de la instalarea în fotoliul de ministru al Economiei, Adriean Videanu, prim-vicepreşedinte al PDL, şi-a dorit reorganizarea sectorului energetic prin divizarea Hidroelectrica şi formarea a două noi companii energetice, care să includă atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune, reactoare nucleare şi producătorul de gaze Romgaz.

Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele două companii ar urma să producă electricitate dintr-un mix de resurse, cu un preţ de livrare aproximativ egal. Potrivit intenţiilor iniţiale, planul ar fi trebuit supus dezbaterii publice până la mijlocul lunii iulie, când ar fi intrat în Guvern sub forma unei ordonanţe de urgenţă.

Noul termen avansat pentru finalizarea dezbaterilor publice a expirat sâmbătă, 15 august. Surse ministeriale ne-au declarat că motivul întârzierilor ar fi faptul că PSD nu mai susţine proiectul lui Videanu şi merge pe varianta păstrării Hidroelectrica în forma actuală, mai ales că, de la 1 iulie, la conducerea producătorului celei mai ieftine energii a fost numit fostul preşedinte al PSD Braşov, Mihai David. Astfel că o altă versiune vehiculată pe piaţă este gruparea celor două noi companii în jurul societăţilor Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Atât Videanu, cât şi secretarul de stat pentru energie, Tudor Şerban (tot membru PDL), au negat faptul că prima variantă a proiectului ar putea fi modificată.

Însă decizia finală aparţine Coaliţiei, iar întârzierea unui consens la nivel politic explică şi prelungirea perioadei de dezbatere publică. Iar interesele în acest caz nu se manifestă doar datorită nevoii de securitate energetică naţională, ci şi în virtutea faptului că Hidroelectrica este cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie la nivel naţional.

Împărţirea ciolanului, mai importantă decât economia

Reprezentanţii mediului de afaceri sunt deja exasperaţi de întârzierile şi ezitările Guvernului şi se declară total dezamăgiţi de prestaţia Coaliţiei PSD-PDL. Ei se aşteaptă la ce e mai rău pentru viitorul apropiat, mai ales pentru perioada postelectorală.

Program anticriză, doar în teorie

Mihai Păsculescu, director general executiv al Uniunii Generale a Industriaşilor din România – UGIR-1903, spune că absolut nimic din programul anticriză nu este acum transpus în viaţă pentru că politicienii au avut cu totul alte priorităţi în prima parte a acestui an. „La început s-au certat pentru împărţirea ciolanului, acum se ceartă pentru diverse nimicuri şi de fiecare dată economia rămâne în plan secundar. Măsurile convenite într-o zi cu un ministru, după multe ore de analize şi cercetări, sunt refuzate a doua zi de mai sus, de la nivelul Coaliţiei“, afirmă Mihai Păsculescu. El arată că, în industrie, problema cea mai grea este (sub)finanţarea producţiei, nu neapărat scăderea comenzilor, iar băncile preferă să împrumute statul, nu pe industriaşi.

Promisiuni fără finalitate

„Din momentul în care s-a creat această coaliţie bazată pe doi poli opuşi, noi, reprezentanţii mediului de afaceri, am devenit conştienţi de eşecul acesteia“, ne-a declarat Monica Tatoiu, director general Oriflame România, care a remarcat că, de fapt, nu există nicio strategie: „Absolut toate demersurile Coaliţiei sunt la nivel de vorbe şi atât. Nu auzim decât «vom face, vă promitem, vom încerca», toate fiind doar nişte promisiuni aruncate în piaţă şi care nu vor avea finalitate“.

La rândul lor, reprezentanţii industriei alimentare au devenit neîncrezători în promisiunile guvernanţilor de reducere a TVA la alimente sau de implementare a Codului de bune practici. Producătorii alimentari spun că nu au fost chemaţi la dialoguri cuautorităţile, cu toate că se dorea o transparenţă a deciziilor şi o consultare cât mai activă cu specialiştii din mediul privat. „Nu ştiu dacă va fi votată varianta Codului de bune practici care a fost stabilită împreună cu noi, reprezentanţii industriei alimentare, la sfârşitul anului trecut. Din ianuarie până în prezent nu ne-au chemat la nicio consultare şi am înţeles că s-au mai realizat încă două variante ale Codului“, ne-a declarat Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta.

Referitor la reducerea TVA la alimente, Minea spune că reprezentanţii patronatului pe care îl conduce nu ştiu, exact, la ce fel de alimente se referă autorităţile. La fel de neclare i se par lucrurile şi lui Valentin Blănaru, directorul general al Asociaţiei Producătorilor de Lapte din România (APRIL). „Cred că se referă la reducerea TVA doar la lapte, carne şi pâine. Nu ştiu exact, pentru că nu ne-au chemat la discuţii“, a punctat Valentin Blănaru.

În cazul în care TVA va fi micşorată, producătorii din România promit că vor reduce imediat preţurile alimentelor. „Pâinea se va ieftini automat cu 14%. De asemenea, cred că piaţa neagră va putea fi controlată mai uşor“, spune Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Panificaţie şi Morărit (ROMPAN).

Şi PDL are program anticriză

După planul lansat de PSD, PDL va propune în şedinţa coaliţiei de astăzi un pachet de 37 de măsuri anticriză. Măsurile vizează creşterea economică, majorarea veniturilor bugetare, raţionalizarea cheltuielilor şi creşterea lichidităţii monetare în sistemul bancar.

În vederea redresării economice, partidul propune extinderea ajutorului de minimis pentru IMM-uri, chiar şi la 500.000 de euro faţă de maximum 200.000 de euro, în prezent. Totodată, PDL vrea ca statul să lărgească aria garanţiilor şi contragaranţiilor prin Eximbank, pentru a sprijini exporturile. PDL susţine scutirea de taxe a profitului reinvestit, precum şi acordarea unui credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor, sector caracterizat de o evaziune fiscală majoră.