Marii producători de geamuri termopan îşi dublează vânzările

Piaţa ferestrelor creşte cu aproximativ 30% şi va ajunge la un miliard de euro în 2007 Cei mai mari jucători ating cifre de afaceri de aproape 30 milioane de euro, dar stăpânesc cote

Piaţa ferestrelor creşte cu aproximativ 30% şi va ajunge la un miliard de euro în 2007

Cei mai mari jucători ating cifre de afaceri de aproape 30 milioane de euro, dar stăpânesc cote de piaţă mai mici de 5%. Numărul producătorilor de ferestre, ajuns la 4.500, se va reduce semnificativ, ca urmare a presiunii celor mari şi a reglementărilor ce urmează a intra în vigoare.

Creşterea pieţei va mai rămâne de aproximativ 30% şi în următorii ani, iar unii jucători cred că abia din 2015-2020 ea se va limita la cel mult 10%. După acest an va începe o consolidare a pieţei. Cursa pentru o cotă de piaţă cât mai mare mai are o miză în afara câştigului imediat. Între costul de achiziţie a materiei prime, pe care îl suportă un mic producător, şi unul mare pot exista diferenţe chiar şi de 100%, apreciază Cosmin Ionescu, vicepreşedinte al companiei Casa Noastră. În aceste condiţii, preţul de producţie creşte şi el.

El consideră că cine vrea să rămână pe piaţă trebuie să aibă o producţie de 400 de ferestre pe schimb. Pentru a atinge un astfel de volum, doar investiţia în echipamente se ridică la peste 2,5 milioane de euro. Ionescu crede că 20-30 de companii vor putea trece peste acest prag, iar primii zece producători vor concentra 70-80% din piaţă.

În plus, din 1 februarie 2009, companiile vor fi obligate să-şi certifice conformitatea produsului şi să aplice marca CE. Costurile de certificare sunt evaluate la cel puţin 10.000 de euro, potrivit lui Harilaus Kilaiditis, vicepreşedinte al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă. La acestea se adaugă investiţii pe care producătorii vor fi nevoiţi să le facă pentru a obţine certificarea. Pentru a le reduce efortul financiar, patronatul intenţionează să facă un sistem de certificări colective.

Cel mai mare jucător, după cum se consideră compania Casa Noastră, are o cotă de piaţă de 4,1%, la o cifră de afaceri de aproximativ 30 milioane de euro. Vânzări de 25-30 milioane de euro aşteaptă, în 2007, şi firma Aplast.

Aproape un sfert din cei 4.500 de producători, la cât este estimată întreaga piaţă, au o capacitate individuală de producţie lunară de până la 250 de metri pătraţi. O astfel de producţie ajunge pentru a dota zilnic cu tâmplărie două apartamente cu trei camere şi dependinţe, potrivit unui studiu de piaţă recent realizat de Neomar Consulting.

Confuzie între brandul de producător şi cel de furnizor

Ferestrele din PVC sunt vedetele tâmplăriei termoizolante, acestea având 73% din piaţă. Aproape că atunci când cineva vorbeşte despre termopan poţi să fii sigur că se referă la tâmplăria din PVC. Aluminiul şi ferestrele din lemn stratificat deţin 26%, respectiv 1%. Ce termopan ţi-ai pus? Deceunink, Veka, Gealan sau Rehau. Acesta este un răspuns comun pe una din puţinele pieţe în care marca producătorului de componente este mai importantă decât cea a produsului final. "Este ca şi cum ai spune vând Dacia cu casetofon Blaupunkt", dă Ciprian Cherciu, director de marketing al Aplast, un exemplu poate ipotetic despre cum stau lucrurile pe piaţa termopanului.

Calitatea unei ferestre este dată în mod egal de: materia primă (profil, geam termopan, feronerie), modul de asamblare, în care utilajele deţin un rol important, şi montajul la client. Confuzia a fost cumva sporită chiar de producătorii de profile termopan. Aceştia au desfăşurat campanii de publicitate-comunicare în care s-au adresat direct clientului final şi prin care identificau fereastra cu profilul. Erau, de altfel, dificil de creat alte campanii din moment ce piaţa este dominată de micii producătorii.

Aplast se laudă acum ca fiind singurul producător de ferestre al cărui nume apare alături de cel al producătorului de profil PVC pe folia protectoare care înveleşte fereastra. De altfel, chiar de când au început afacerea, managerii au realizat că e mai important să-şi promoveze propriul brand decât pe cel al profilului utilizat.

În primii ani, compania nu avea magazine, iar producţia era vândută prin dealeri. Apoi, întreprinzătorii au observat că nu-şi pot crea cu adevărat un brand de producător fără să aibă propriile magazine. Până în 2005, comercializarea s-a efectuat printr-o reţea de aproximativ 300 de dealeri, gestionată de o echipă de vânzări şi directori regionali. În 2006, reţeaua Aplast număra deja 80 de magazine, pentru ca acum numărul acestora să ajungă la 220.

O parte din acestea sunt făcute într-un parteneriat similar francizei. Întreprinzătorii vor să crească numărul acestora, considerând că un magazin Aplast poate fi gestionat cel mai bine ca afacere de familie. Compania a declanşat o campanie masivă de atragere de parteneri pentru care a tipărit peste 20.000 de mape despre cum poţi comercializa produsele companiei ca şi dealer ori despre cum poţi intra în sistemul de franciză.
Bugetul de publicitate aproape că s-a dublat în acest an, ajungând la o jumătate de milion de euro. Compania Casa Noastră a ajuns la o reţea de 70 de magazine, dintre care 49 sunt proprii. Investitorii vor ca în 2010 firma să fie prezentă în toate localităţile cu mai mult de 50.000 de locuitori, adică în aproape 50 de oraşe.

Producătorii caută activităţi complementare

Producătorii de termopane îşi diversifică portofoliul de produse şi activităţi. Casa Noastră şi-a introdus în ofertă uşile de interior şi de intrare Porta. Aplast a devenit furnizor de servicii pentru producătorul de profile PVC Rehau. Parte din procesul de fabricaţie a profilului care imită lemnul este desfăşurat de compania românească, pentru producţia vândută în România. Geamul termopan, mai precis îmbinarea sandwich, se face tot în ţară. Capacitatea de producţie nu acoperă încă necesarul companiei. Spre ce se mai orientează firmele de termopan?

Ciprian Cherciu vede în "sistemele de umbrire" montate la ferestre următoarea afacere a producătorilor de termopan. Pe de altă parte, activitatea de montaj este externalizată la Aplast. Subantreprenorii primesc lucrările şi sunt apoi monitorizaţi. Beneficiarii sunt sunaţi şi consultaţi privind rezultatul lucrării. "Nu primeşti banii pentru serviciile pe care le prestezi dacă nu faci un lucru de calitate", arată Cherciu.

Cresc pretenţiile privind calitatea

Cererea clienţilor se orientează tot mai mult spre produse de calitate superioară, atât datorită creşterii veniturilor, cât şi scăderii preţurilor, estimată de unii producători la 30% faţă de acum cinci ani. Potrivit studiului Neomar, ponderea profilelor tricamerale a scăzut considerabil în 2006 (-11% faţă de anul 2005), în favoarea profilelor cu cinci camere, a căror pondere a crescut cu 9% în ultimul an. Anul trecut, aproximativ 29% din consumatori au optat pentru acest din urmă tip de tâmplărie.