Magazinele săteşti scot profituri mari din produse ieftine

În mediul rural, mezelurile, răcoritoarele şi băuturile alcoolice se vând mai bine decât pâinea La ţară, nimeni nu plăteşte mai mult de 2 lei pe o bere, 9 lei pe kilogramul de

În mediul rural, mezelurile, răcoritoarele şi băuturile alcoolice se vând mai bine decât pâinea

La ţară, nimeni nu plăteşte mai mult de 2 lei pe o bere, 9 lei pe kilogramul de mezeluri sau 3,5 lei pe pachetul de ţigări. Aici, salamul de la Campofrio, şunca de Praga sau muşchiuleţul de porc de la Aldis nu au prea mare căutare. Producătorii au găsit însă soluţia de a intra şi pe aceste pieţe inventând sosii ale unor produse scumpe de la oraş pe care le vând la preţuri de nimic. Rezultatul? Cifre de afaceri de zeci de mii de euro şi un profit pe măsură.

Potenţialul dezvoltării unei afaceri în mediul rural este practic nelimitat. Concret, în cele două-trei magazine existente într-o comună de peste 1.500 de locuitori poţi vinde ce mezeluri vrei, ce băuturi pofteşti cu adaosul comercial pe care tu îl hotărăşti. De ce? Pentru că nu există concurenţă. Produsele ieftine care nu au căutare la oraş se vând foarte bine la ţară. Bere Faleza, Premium Senior sau băuturi răcoritoare ca Salsa ori Adio Sete sunt mărci de care cineva care trăieşte în mediul urban poate nici nu a auzit. Răcoritoarele "pentru mediu rural" au preţuri cu adevărat fără concurenţă: 1,5 lei petul de 3 litri de suc sau 80 de bani sticla de 0,5 litri de bere. "Ţăranii nu au bani de Coca-Cola, iar uneori nu au nici de Fruti Fresh sau Adria. Cu 1,5 lei poate cumpăra însă un suc la trei litri de la noi care are acelaşi gust şi toată lumea e mulţumită", spune Cristian Nistor, vânzător la un magazin sătesc din judeţul Vaslui.

Şapte magazine de la ţară vând 150 tone de suc şi apă lunar

Fraţii Bărbieru din municipiul Vaslui au pus pe picioare, în 2003, o făbricuţă care îmbuteliază apă minerală şi răcoritoare marca Adio Sete şi ulei rafinat din floarea-soarelui marca Poftă Bună. La început au investit aproximativ 60.000 de euro în instalaţii şi construcţii-montaj. "Nu mi-am recuperat încă investiţia în totalitate, pentru că suntem în curs de dezvoltare şi practicăm preţuri foarte mici", spune Vasile Bărbieru, directorul general al Agrimold. Fabrica de la Vaslui are distribuţie în patru judeţe din Moldova: Vaslui, Bacău, Galaţi şi Iaşi. Bărbieru spune că încă de la început s-a axat pe segmentul de piaţă din mediul rural, unde chiar dacă puterea de cumpărare este foarte scăzută, produsele ieftine se vând foarte bine. În cele patru judeţe din Moldova distribuim în şapte puncte de desfacere, unde vindem peste 150 tone de sucuri şi apă lunar", explică Bărbieru.

Parizerul la felie merge bine cu berea Faleza

Chiar dacă procesatorii de mezeluri au introdus pe piaţa din România sute de sortimente, tot salamul şi parizerul cumpărat la feliuţă sunt cele mai căutate de români. Preţul rămâne principalul criteriu de achiziţie, mai ales în mediul rural.

Potrivit studiilor de piaţă, salamul reprezintă peste 40% din totalul vânzărilor de mezeluri din ultimul an, cârnaţii peste 20%, iar parizerul aproximativ 15%. Proprietarii de magazine din mediul rural susţin că pentru cumpărători calitatea produselor aproape că nu contează. "Ţăranul cumpără câteva felii de parizer, cam pentru două mese, dar nu uită să îşi ia la pachet şi două-trei beri Faleza", spune Cristian Nistor. Berea Faleza este produsă de Martens Galaţi, aceeaşi fabrică care mai deţine mărcile Premium Pils, Premium Senior şi Damburger. Sticla de Faleza la 0,5 litri costă mai puţin de 1 leu, iar, potrivit comercianţilor, această marcă se vinde în cantităţi extrem de mari la sate. "În 14 zile vând 100 navete de bere", spune Cristian Nistor din Vaslui.

300 de euro, vânzări zilnice la un butic sătesc

Cei care şi-au deschis un magazin alimentar în mediul rural au cifre de afaceri de aproximativ 100.000 de euro anual. Condiţia principală pe care trebuie să o îndeplinească locaţia magazinului este puterea de cumpărare a sătenilor. În rest, marfă ieftină şi multă.

"Mai întâi trebuie să studiezi piaţa foarte bine", ne explică Virgil Chiriţă, şef de magazin în comuna Pantelimon din Bucureşti. El spune că la început trebuie să îţi alegi o localitate cu drumuri bune, ca să facilitezi accesul distribuitorilor la magazinul tău. Apoi, trebuie să te asiguri că nu sunt mai mult de două magazine în comuna respectivă, ca să elimini concurenţa. "De ce să mă bat cu toţi angrosiştii din oraş, când eu vând la ţară de 10 milioane de lei pe zi? Te aprovizionezi cu cele mai ieftine produse, mai dai şi pe datorie, şi uite-aşa faci bani", conchide afaceristul din Pantelimon.