Legumele şi fructele, o piaţă de 700 milioane de euro

Sezonul cald şi preţurile relativ scăzute la care se vând aceste produse încurajează consumul Piaţa fructelor şi legumelor proaspete a crescut în ultimii ani pe fondul

Sezonul cald şi preţurile relativ scăzute la care se vând aceste produse încurajează consumul

Piaţa fructelor şi legumelor proaspete a crescut în ultimii ani pe fondul îmbunătăţirii puterii de cumpărare, însă avansul a fost susţinut mai degrabă de importuri, deoarece producţia locală a consemnat un ritm de creştere mai lent.

Potrivit unui studiu al firmei de consultanţă Visionwise, în anul 2006, valoarea totală a pieţei s-a ridicat la peste 700 milioane de euro. Sectorul de fructe şi legume proaspete deţine o pondere mai mare din totalul producţiei agricole faţă de media Uniunii Europene. În acelaşi timp, producţia este mult mai fluctuantă ca în Uniunea Europeană, cel mai probabil pe fondul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului.

"Producţia locală este una foarte fragmentată, venind în proporţie de 95% de la gospodării private şi numai 5% de la ferme şi companii", spune Tudor Montescu, consultant în cadrul Visionwise.

Importurile cresc de la an la an

La rândul său, Aurel Tănase, preşedintele patronatului din domeniu, Prodcom - Legume Fructe, consideră că pe piaţa românească tendinţa este de orientare a consumului către legumele şi fructele produse pe plan local, produse considerate cu gust natural. "Furnizorii de legume fiind reprezentaţi, în principal, de sere şi solarii, au profitat de condiţiile climatice ale anului, producţia fiind mai timpurie, cu costuri ceva mai mici putând face totuşi faţă concurenţei în principal din Turcia", a declarat pentru "Adevărul" Aurel Tănase. El a adăugat că, în prezent, producţia românească de legume acoperă peste 70% din consum, în timp ce pentru fructe procentul este de sub 20%.

Pe de altă parte, analiza Visionwise arată că importurile de legume au crescut de la 25,6 milioane de euro, în 2001, la 55 de milioane, în anul 2005, iar importurile de fructe au înregistrat o creştere de la 62 milioane de euro în 2001 la 136 de milioane în 2005.

"Importul de fructe se concentrează pe cele care nu se cultivă local, cele mai mari cantităţi fiind raportate pentru banane, urmate de citrice, mere, pere şi gutui. Bananele şi citricele laolaltă reprezintă circa 70% din volumul importurilor. În schimb, importul de legume se face mai degrabă din motive de suplinire a cererii decât pentru a aduce ceva ce nu se cultivă local. Astfel, cel mai des importate legume sunt roşiile, cartofii şi ceapa, care împreună constituie 50% sau mai mult din importul de legume al ţării", sunt de părere analiştii Visionwise.

România, locul trei în zona est-europeană la producţia de legume

Studiul realizat recent a evidenţiat că, faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est, România se situează pe locul trei în privinţa suprafeţei totale cultivate, cu o suprafaţă de circa 600.000 de hectare. Aceasta o plasează cu mult înaintea următoarei clasate, (Ungaria, cu circa 140.000 de hectare), dar cu mult în urma ocupantelor primelor poziţii, respectiv Rusia - cu 5 milioane de hectare şi Polonia, cu un milion de hectare cultivate cu legume.

"Chiar dacă suprafaţa cultivată a crescut uşor în ultimii cinci ani, producţia autohtonă de legume a fost fluctuantă pe fondul unor evenimente meteorologice şi a unui management slab al activităţilor din agricultură. Astfel, România îşi menţine poziţia a treia în zonă din punctul de vedere al producţiei totale, dar producţia pe hectar este una slabă, sub Rusia şi mult sub Ungaria şi Polonia", mai spune consultantul Visionwise.

În ce priveşte consumul de legume pe cap de locuitor, acesta este la niveluri rezonabile şi, mai mult, manifestă o tendinţă de creştere, de la 151,1 kg în anul 2001, la circa 220 kg în 2006. Astfel, consumul per capita este de circa 1,3 ori mai mare ca cel din Bulgaria şi de 1,7 ori mai mare ca cel din Ungaria, potrivit studiului citat. Datele statistice indică faptul că principalele legume produse în România, în ordinea cantităţii, sunt cartofii, care ocupă prima poziţie, urmaţi de varză, roşii, sfeclă de zahăr, ceapă şi castraveţi. Producţia acestor soiuri de legume a înregistrat scăderi sau staţionări din 1999 şi până în prezent, cea mai mare creştere fiind înregistrată de roşii, cu o medie de 2,5% pe an.

Sezonul cald impulsionează vânzările

Odată cu trecrea la sezonul cald s-au produs schimbări şi în obiceiurile alimentare ale românilor şi prin urmare fructele şi legumele proaspete înlocuiesc alimentele cu multe calorii şi grăsimi din dietă, specifice lunilor de iarnă. Preşdintele patronatului de profil, Prodcom- Legume Fructe, mai spune că vânzările de fructe şi legume în sezonul cald înregistrează o creştere de 70-80% faţă de lunile de iarnă, în principal la legume." Procentul consumului de legume din producţia internă reprezintă, începând cu luna mai, 60%. Cea mai mare pondere o au castraveţii, roşiile, varza timpurie, legumele şi verdeţurile. La fructe apreciem un palier constant în care cele din import reprezintă 70%-75% din vânzări", a mai precizat Aurel Tănase. Consumul mai mare de astfel de produse este susţinut şi de preţurile relativ mici la care se vând fructele şi legumele în această perioadă.

Furnizorii de legume au profitat de condiţiile climatice ale anului şi au putut face totuşi faţă concurenţei din Turcia
Aurel Tănase, preşedintele Prodcom

Consum de 80 kg de fructe pe cap de locuitor

Consumul de fructe pe cap de locuitor a înregistrat, în ultimii ani, o creştere medie de circa 10% pe an. Acesta s-a situat la 51 kg în anul 2001 şi a ajuns la peste 80 kg pe cap de locuitor în 2006.

În ce priveşte producţia de fructe, România se află pe locul doi, după Rusia, în zona Europei Centrale şi de Est, cu circa 400.000 de hectare cultivate. Cele mai cultivate fructe în România, în ordinea cantităţii, sunt strugurii, merele, prunele, care împreună totalizează circa 95% din cantitatea de fructe produse local.