Legumele autohtone, mai scumpe cu 15%
0Producţia internă va ajunge anul acesta la 400 milioane de euro, în creştere cu 120 milioane faţă de anul trecut. Din cauza taxelor impuse de magazine, concurenţei producătorilor de
Producţia internă va ajunge anul acesta la 400 milioane de euro, în creştere cu 120 milioane faţă de anul trecut.
Din cauza taxelor impuse de magazine, concurenţei producătorilor de afară şi costului ridicat cu întreţinerea serelor, legumele şi fructele româneşti au devenit o raritate. Cu toate acestea, producţia autohtonă va creşte în acest an cu 40%.
1 miliard de euroreprezintă valoarea estimată a pieţei de legume-fructe din acest an
După dezastrul de anul trecut, când vremea capricioasă a distrus culturile, anul acesta producătorii autohtoni speră …să dea lovitura. "Anul trecut piaţa de legume-fructe s-a menţinut în jurul cifrei de 700 milioane, similar cu 2006, iar anul acesta sper să se ducă spre un miliard de euro din care 40% producţia internă", declară Aurel Tănase, directorul general al Asociaţia Interprofesionale de Legume-Fructe.
O piaţă care pe segmentul legumelor a aparţinut până de curând mai mult străinilor, căci produsele autohtone îşi fac apariţia în magazine abia în luna martie. Potrivit lui Aurel Tănase, castraveţii româneşti au intrat pe piaţă de acum două săptămâni, iar roşiile urmează să apară pe rafturile supermarketurilor după data de 20 martie.
Abia după apariţia legumelor româneşti, ponderea producţiei autohtone în totalul vânzărilor trece de 10%. Iar lipsa produselor româneşti din magazine ţine de sezonalitatea recoltelor. În serele româneşti se realizează în general două cicluri de producţie, primăvara şi toamna. Din cauza climei şi a costurilor foarte mari cu încălzitul serelor, în perioada iernii suntem importatori, dar vara producţia acoperă atât consumul intern, dar asigură şi exporturi, anul trecut acestea ajungând la 500.000 de euro. Principalele ţări de destinaţie pentru exporturile noastre au fost Germania şi Austria.
Agentul termic umflă preţul legumelor La ora actuală pe piaţă sunt livrate din serele româneşti salată, gulii şi castraveţi, potrivit directorului general al Asociaţiei Interprofesionale de Legume-Fructe. Din 15 martie vor apărea primele verdeţuri, respectiv spanacul, ceapa verde şi usturoiul verde. Dar producţia românească creşte foarte mult începând cu luna iunie. Atunci apar castraveţii fabio şi cornişon. Deja sunt culturi înfiinţate de varză timpurie şi în primele zile din mai este aşteptată prima recoltă.
Preţurile de vânzare pentru produsele româneşti sunt mai mici decât ale celor din import. Castraveţii din serele autohtone sunt livraţi la tariful de 3,7 lei cu TVA, în vreme ce pe piaţă castraveţii de import ajung la 7 lei/kg, susţine Aurel Tănase. Salata porneşte de la 0,6 lei plus tva şi ajunge pe tarabă undeva la 2,5 lei. Roşiile româneşti vor avea preţul de pornire de 4 lei cu TVA, în creştere cu aproape 15% faţă de anul trecut din cauza costurilor mari cu agentul termic. Roşiile se vând în piaţă la preţul de 5,5 lei/kg.
90% importuri în perioada de iarnă
Pe lângă taxele impuse de magazine, producătorii autohtoni au de înfruntat şi concurenţa dură a producătorilor de afară. Cristian Rusu, patronul Leoser, spune că din import vine foarte multă marfă ieftină dar şi de slabă calitate. "Ne aşteptăm la o abundenţă de produse de import şi o lipsă a produselor româneşti de pe piaţă, iar din cauza acestei concurenţe mari producătorii mai mici de la noi nu mai sunt în stare să facă faţă", susţine Rusu.
Produsele vin în principal din Grecia, Olanda sau Spania, ţări care nu mizează atât pe climă, cât pe tehnologie. "Nu au pierderi, au sere noi cu randamente de peste 90%", spune Rusu. Iar fermierii de la noi care au succes au învăţat de la străini. Horia Culcescu, patronul Leader Internaţional, unul dintre cei mai mari jucători din piaţă, ne-a spus că în businessul său este asistat periodic de specialişti din Olanda, o ţară dezvoltată în domeniu serelor.
Cei care nu-şi permit să producă pe baza tehnologiei avansate îşi pun speranţa în sprijinul de la stat pentru încălzire. Potrivit lui Cristian Rusu există un proiect de subvenţie la căldura pentru sere, dar care încă nu a fost promulgat. Iar costurile la încălzire au crescut faţă de anul trecut cu 30-40%, în vreme ce preţul la legume se află în scădere.
35% discount pentru supermarketuri
Ca şi în cazul celorlalte sectoare, problema preţurilor mari la produsele autohtone o constituie taxele impuse de marile magazine. Iar încercările de soluţionare a problemei nu au avut până acum niciun efect. "Dacă în urmă cu câţiva ani am pornit de la un discount de 8-10% şi am zis că o să creştem împreună, la ora actuală pretenţiile lor sunt undeva la 35% şi este foarte greu de suportat", declară Tănase. Strategia practicată de marile lanţuri de magazine este în principiu aceeaşi. "În fiecare an urcă cerea pe motivul că au tot felul de taxe de raft, de extindrea pieţei, că au buget de marketing trimestrial… Pretenţiile lor sunt foarte mari", adaugă Aurel Tănase.
Numai 480 de hectare de sere
În România din cele peste 1.000 de hectare de sere încălzite care existau înainte de 1990 au mai rămas 480 de ha. Iar o parte din producţie este realizată în cele 3.000 de hectare de solarii, o suprafaţă mică dacă ţinem cont de faptul că în Sicilia există peste 35.000 de hectare de solarii. Necesarul pieţei interne este acoperit în mare parte din import în această perioadă, producţia autohtonă câştigă teren doar pe măsură ce vremea se încălzeşte. În a doua parte a lunii aprilie, producătorii de la noi deţin jumătate din piaţă.
Există însă sectoare în care depindem de importuri. Potrivit lui Horia Culcescu, în România nu mai producem anual decât 20% din necesarul de struguri de masă în două podgorii din Dobrogea. Şi această situaţie se regăseşte şi în cazul altor tipuri de fructe, cum sunt caisele şi piersicile.