Investiţiile străine ocolesc zonele sărace ale României

De vină pentru nivelul scăzut al capitalului în aceste regiuni sunt starea infrastructurii şi lipsa acută a forţei de muncă . Investiţiile noi sau cele în derulare în acest an continuă

De vină pentru nivelul scăzut al capitalului în aceste regiuni sunt starea infrastructurii şi lipsa acută a forţei de muncă .

Investiţiile noi sau cele în derulare în acest an continuă să se concentreze spre zonele dezvoltate. În schimb, din cauza infrastructurii subdezvoltate şi a lipsei forţei de muncă, judeţele aflate la polul sărăciei sunt ocolite în continuare de noi proiecte.

Bucureştiul şi zonele apropiate conduc în topul investiţiilor străine derulate în acest an, ca şi cele din vestul ţării. Serviciile şi comerţul cu amănuntul continuă să fie principalele domenii de activitate preferate de investitorii străini asistaţi în acest an de Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS).

Este de remarcat şi apariţia sau continuarea unor investiţii axate pe proiecte cu valoare adăugată mare, precum cel al Microsoft Emea, care şi-a bugetat 13,1 milioane de euro pentru un centru administrativ, care la finalizare va genera 750 de noi locuri de muncă, sau de Infineon Germania, care continuă proiectele în Capitală, cu o investiţie de 3,1 milioane de euro, în urma căreia vor apărea 200 de locuri noi de muncă.

Şi suedezii de la Ericsson sunt atraşi de oportunităţile pieţei bucureştene, unde, chiar dacă nivelul investiţiilor nu a fost făcut public, vor crea 500 de locuri de muncă, potrivit ARIS. Comerţul cu amănuntul constiuie un pol de atracţie nu doar pentru Capitală, ci şi pentru marile oraşe, capitol la care ARIS asistă investiţii de 420 milioane de euro.

Bearbull SA (Franţa), companie care deţine Hiproma (Carrefour), continuă să se menţină în topul investiţiilor din sector, cu investiţii de 50 de milioane de euro în 2007, ca şi Anchor Mall Group, cu 15 milioane de euro.

Selgros continuă proiectele de dezvoltare pentru care a bugetat în total 250 de euro, ca şi Real International Holding, cu investiţii totale de 105 milioane euro.

Pentru zona de vest şi centrală a ţării continuă investiţiile de 300 milioane de dolari în parcul industrial la Prejmer Braşov al spaniolilor de la Graells&Llonch. Aceştia au anunţat deja continuarea investiţiilor în România, în alte două parcuri industriale, care vor fi situate în zone defavorizate.

Proiectului finlandezilor Nokia de 60 de milioane euro i se adaugă cel de 15 milioane de euro al conaţionalilor lor de la Karelia Corp, care au cheltuit 15 milioane de euro într-o fabrică de parchet. La capitolul investiţii finalizate, sunt de amintit japonezii de la Calsonic Kansei (120 de milioane euro), în fabrica de radiatoare, condensatoare şi sisteme de aer condiţionat de la Ploieşti ca şi chinezii de la Sinoroma Industry într-o fabrică de ţigări de la Buzău (#6 milioane euro).

Dobrogea lipseşte de pe harta ARIS

La coada preferinţeleor se află Constanţa şi Tulcea, judeţe unde în acest an nu au fost demarate proiecte de anvergură, precum şi majoritatea judeţelor din Moldova, cea mai săracă zona a ţării şi chiar a UE. Ce fac însă autorităţile pentru a încerca remedierea situaţiei?

"ARIS încearcă şi o promovare focalizată pe regiunile ce au atras până în prezent un număr mai mic decât celelalte, ce reliefează avantajele competitive ale regiunii: materii prime, forţa de muncă calificată, centre universitare puternice, locaţii atractive pentru dezvoltarea proiectelor industriale", declară Monica Bărbuleţiu, vicepreşedintele instituţiei.

Totuşi, spre deosebire de Dobrogea, în zona Moldovei sunt de amintit câteva investiţii semnificative. Astfel, investiţia de un milion de euro a chinezilor de la Domart într-o fabrică de construcţii metalice la Focşani (150 de locuri de muncă) sau cele din Suceava ale austriecilor de la Egger şi Holzindustrie Schweighofer.

Aceste din urmă două companii care activează în domeniul prelucrării lemnului au anunţat, până în 2008, investiţii de 210, respectiv 170 milioane de euro în Rădăuţi, judeţul Suceava. La acestea se adaugă şi cea de 100 milioane de euro în următorii cinci ani a americanilor de la Delphi Diesel, în unităţi de producere a componentelor pentru motoare diesel, la Iaşi.

Viitorul pare să sune mai bine şi pentru regiunile aflate pe planurile secunde ale opţiunilor marilor companii. "Zonele geografice care vor fi preferate de investitorii străini vor fi acelea în care forţa de muncă este disponibilă şi infrastructura de transport la standarde europene", mai declară oficialul ARIS, care apreciază că se poate vorbi deja de "o tendinţă de orientare a investitorilor atât către estul României, cât şi către zonele de sud şi sud-est.

Sărăcia a gonit forţa de muncă

"Regiunile mai bogate atrag mai mulţi investitori pentru că există o putere de cumpărare mai mare în zonă, se găseşte forţă de muncă, (chiar dacă nu ieftină) şi există un nivel al infrastructurii superior celui din regiunile mai sărace. În plus, în regiunile sărace, criza forţei de muncă este paradoxal mai mare, pentru că de acolo au plecat mai mulţi români la muncă în străinătate", a declarat Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

Acesta nu se declară de acord cu afirmaţiile oamenilor de afaceri străini potrivit cărora creşterea preţurilor de pe piaţa imobiliară defavorizează investiţiile noi. "Preţul terenului sau al construcţiei nu este aşa important, pentru că un preţ mai mare poate să însemne cheltuieli mai mari de amortizare, deci profit contabil mai mic, deci impozit mai mic (sau deloc) pe profit".

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat vineri că se aşteaptă în acest an la un nivel al investiţiilor străine apropiat de cel înregistrat anul trecut, de nouă miliarde de euro. Pentru următorii cinci ani, ARIS se aşteaptă menţinerea unui nivel ridicat constant al ISD," în condiţiile în care infrastructura se va dezvolta, cadrul legislativ de stimulare a investiţiilor va intra în vigoare şi economia se va orienta către atragerea de investiţii cu valoare adăugată mare şi mai puţin către activităţi ce implică forţă de muncă numeroasă".

Astfel, conform unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) şi Universitatea Columbia, în următorii cinci ani volumul cumulat al investiţiilor străine se va dubla, ajungând la 28,5 miliarde euro faţă de 30 miliarde de euro în perioada 1990-2006.