Instabilitatea politică trage în jos economia românească

Agenţia de rating Coface a menţinut calificativul acordat României la "A4", unul dintre motivele pentru care nu a îmbunătăţit ratingul fiind legat de tensiunile din mediul politic. Luptele

Agenţia de rating Coface a menţinut calificativul acordat României la "A4", unul dintre motivele pentru care nu a îmbunătăţit ratingul fiind legat de tensiunile din mediul politic. Luptele din sânul puterii, care au ca efect încetinirea reformelor, reprezintă şi pentru viitor principalul risc major, mai ales că aceste disensiuni ar putea conduce la alegeri anticipate în acest an.

"În România, în afară de riscuri politice, nu există elemente care pot influenţa mediul de afaceri, nu există alte riscuri pe termen scurt", a declarat, ieri, directorul general al Coface România, Cristian Ionescu. Acesta spune că este posibilă o creştere a calificativelor de ţară ale României, dacă estimările macroeconomice se vor adeveri, dar că nu poate fi vorba în niciun caz de îmbunătăţirea acestora cu o treaptă, până la A3, mai plauzibilă fiind o creştere până la A4 plus.

Oficialul Coface a atras atenţia autorităţilor să fie atente la vecini, făcând referire la Ungaria, unde tensiunile politice, dar şi înrăutăţirea unor indicatori macro au dus la retrogradarea cotaţiilor, până la A3, de la A2. Astfel, potrivit Coface, mediul de business din Ungaria a fost afectat "în mare măsură de deteriorarea celui politic". Trebuie menţionat însă că situaţii tensionate în mediul politic au fost consemnate, după aderare, şi în Polonia, şi Ungaria, Coface anticipând ca fiind posibilă apariţia unor "turbulenţe" semnificative şi în spaţiul politic bulgar. "În general, în statele candidate la UE, situaţia este calmă înainte de dobândirea statutului de membru, pentru ca, după momentul integrării, lucrurile să izbucnească", a punctat Cristian Ionescu.

Creştere economică de 6,5% în următorii ani

Pentru acest an, Coface estimează un ritm de creştere a PIB de 6,3%, pe baza consumului intern susţinut de creşterea salariilor şi explozia creditelor de consum. Solvabilitatea companiilor româneşti, care s-a îmbunătăţit substanţial anul trecut, va fi pusă în acest an, apreciază Coface, în faţa presiunilor de creştere a salariilor şi a aprecierii monedei naţionale. Pe termen mediu, subliniază Cristian Ionescu, "creşterea economică trebuie susţinută de producţia industrială, nu doar de consumul intern". Astfel, potrivit estimărilor Coface, în următorii trei ani creşterea economică se va situa între 5 şi 6,5%, motoarele fiind producţia industrială şi investiţiile străine. Majorarea PIB la nivelele amintite depinde însă de condiţiile climaterice, dat fiind că agricultura contribuie la formarea PIB cu până la 14%. Pe de altă parte însă, dinamica economiei generează deteriorarea conturilor externe, riscurile rezultate fiind controlabile pe termen scurt, ca urmare a intrărilor de capital din investiţii străine directe şi a impactului pozitiv al aderării la UE asupra încrederii pieţei. Dacă deficitul public şi cel de cont curent vor continua să crească, pe măsură ce veniturile din privatizări se reduc pentru că statul nu mai are ce să privatizeze, este posibil ca situaţia să devină "inconfortabilă" pe termen mediu, cu un risc crescut asupra cursului valutar. Aceasta dacă creşterea economică nu este susţinută de o majorare pe măsură a productivităţii şi competitivităţii companiilor autohtone. Anul 2006 a fost unul bun pentru companii, procentul celor care au fost profitabile şi fără datorii fiind de 40%, în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de cel de la finele lui 2005. "La nivelul anului 2005, existau, în România, 531.849 companii active, dintre care 271.531 erau profitabile, 315.070 erau fără datorii, iar 161.541 erau companii profitabile şi fără datorii", a arătat Ionescu.

O treaptă în plus la rating, peste doi ani

Pentru anul trecut, Coface estimează că circa 60% din firme au avut o creştere cu cel puţin 10% a cifrei de afaceri, iar 55% o majorare a profitului de peste 10%. Cezar Mereuţă, vicepreşedintele Centrului Român de Modelare Economică, spune că România ar trebui să-şi stabilească drept ţintă pentru creşterea ratingului cu o treaptă începutul anului 2009, iar pentru trecerea la treapta "A2", ianuarie 2014. "Restrângerea calificativelor în jurul pragurilor A1 şi A2 reprezintă reducerea declarajelor dintre România şi statele dezvoltate din UE. În prezent, 13 ţări din UE au rating A1, cinci A2, şase A3 şi două, România şi Bulgaria, A4", a spus Mereuţă.

În România, în afară de riscuri politice, nu există elemente care pot influenţa mediul de afaceri, nu există alte riscuri pe termen scurt
Cristian Ionescu
directorul general al Coface România

Puncte forte ale României

n Aderarea la UE a îmbunătăţit perspectivele economice
n Piaţă internă, relativ mare
n Forţa de muncă este calificată şi ieftină
n Investiţiile străine directe şi rezervele de valută au crescut substanţial
n Datoria guvernamentală este mare, iar cea externă a rămas la niveluri limitate

Puncte slabe ale României

n Creşterea accentuată a deficitului de cont curent a intensificat dependenţa ţării de capitalul extern
n Creşterile insuficiente ale preţului la energie au crescut faţă de pierderile suferite de societăţile din domeniu
n Extinderea puternică a creditelor, care ar putea afecta calitatea portofoliilor băncilor
n Tensiunile din sânul coaliţiei la guvernare care au împiedicat reformele. Continuarea eforturilor de îmbunătăţire a guvernării va fi esenţială.