Adevarul.ro

Doi din trei bucureşteni lasă în fiecare lună peste 80% din banii destinaţi cheltuielilor la casele de marcat ale lanţurilor de magazine, fie ele hipermarketuri, supermarketuri, discountere

Doi din trei bucureşteni lasă în fiecare lună peste 80% din banii destinaţi cheltuielilor la casele de marcat ale lanţurilor de magazine, fie ele hipermarketuri, supermarketuri, discountere sau cash&carry.

Procentul este ceva mai mic în ţară, dar asta nu înseamnă că oamenii economisesc, ci doar că ei se aprovizionează şi din piaţă sau de la chioşcul de lângă bloc.

Ţigările, berea şi sucurile acidulate ne scot cei mai mulţi bani din buzunar. Românii plătesc aproape trei miliarde de euro anual pe aceste produse.

Când mergem în hipermarketuri ne înghesuim la salam, lactate şi detergenţi, în timp ce chioşcurile supravieţuiesc pe seama vânzărilor de ţigări. Şi nu cumpărăm de nevoie, ci din plăcere! Doar unul din zece români se declară plictisit de mersul în magazine; restul sunt de-a dreptul încântaţi să facă shopping.

Doi din trei români lasă în fiecare lună peste 80% din banii destinaţi cheltuielilor la casele de marcat ale magazinelor

Cumpărăm bere şi salam din lanţurile moderne de magazine, în timp ce chioşcurile supravieţuiesc pe seama ţigărilor.

Doi din trei bucureşteni îşi lasă cea mai mare parte a salariului lunar în hipermarketuri. Magazinele moderne din restul ţării au încasări mai mici. Dar asta nu înseamnă că aceşti români pun ceva bani deoparte, ci doar că îşi împart leafa între lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, alimentare şi chioşcurile de la colţul blocului, se arată într-un studiu realizat de compania de cercetare Nielsen.

Astfel, 81% din veniturile lunare destinate cheltuielilor unui român rămân în casele de marcat ale lanţurilor de magazine moderne, fie ele hipermarketuri (Carrefour, Real, Auchan de exemplu), supermarketuri (Billa, Mega Image) sau discounteri (aşa cum sunt Kaufland, Penny sau Plus). În piaţă sau la chioşcuri, de unde mai cumpărăm doar legume şi fructe şi respectiv ţigări, cheltuim doar 19% din leafa lunară.

La 13 ani de la apariţia primului retailer, Metro Cash&Carry, şi şapte ani de la dezvoltarea lanţurilor de hipermarketuri şi supermarketuri, românii nu s-au săturat să meargă în magazine. Şi nu cumpărăm de nevoie, ci din plăcere!

Doar unul din zece români se declară plictisit de mersul în magazine; iar restul sunt de-a dreptul încântaţi să facă shopping, o creştere importantă faţă de anii trecuţi.

Bărbaţii încep să iasă la cumpărături

Cuminţi spectatori ai fenomenului numit comerţ modern, bărbaţii încep să iasă tot mai mult la cumpărături. Cei care nu o fac se implică totuşi în alcătuirea deja clasicei liste de cumpărături. Dominante în faţa rafturilor continuă să fie însă tot femeile.

"Profilul cumpărătorilor din oraşele mari şi medii continuă să arate o pierdere a dominaţiei rolului femeilor: patru din cinci cumpărători principali sunt femei. Bărbaţii îşi lărgesc însă rolul de influenţatori ai cumpărăturilor pentru gospodărie", comentează Bogdana Baltasiu, client service manager la Nielsen.

Ţigările şi băutura sunt de bază

Ţigările, berea şi sucurile acidulate ne scot cei mai mulţi bani din buzunar. Românii plătesc aproape 3 miliarde de euro anual pe aceste produse. Pe de altă parte, scumpirea uleiului duce la o situaţie incredibilă: plătim aproape la fel de mult pe ulei cât pe sucurile naturale. Când mergem în hipermarketuri ne înghesuim la salam, lactate şi detergenţi, în timp ce chioşcurile supravieţuiesc pe seama vânzărilor de ţigări şi bere.

Alegem mai mult proaspăt

Raportat la cumpărăturile lunare, în regiune suntem printre ţările care cheltuie cel mai mult pentru produsele alimentare proaspete, ceva mai mult de jumătate din coşul lunar de cumpărături. Dacă legumele şi fructele sunt achiziţionate cu preponderenţă din pieţe şi alimentare, celelalte produse proaspete (lactate, brânzeturi, mezeluri, carne, peşte) se vând cel mai bine în lanţurile de magazine.