Gripa din imobiliare virusează şi alte industrii

Parte din industriile conexe, precum materialele de construcţii, utilaje sau materiale izolatoare, pot fi menţinute prin investiţii în infrastructură şi programe pentru izolarea locuinţelor. Criza din imobiliare este recunoscută de toată lumea. Singurele necunoscute rămân durata şi intensitatea efectelor în economia reală în 2009.

Primul domeniu care a resimţit din plin dispariţia banilor de pe piaţă şi unde s-au înregistrat cele mai mari pierderi este sectorul imobiliar.

Începând cu luna septembrie, băncile au acordat tot mai puţine credite şi cu costuri din ce în ce mai mari, ceea ce a creat dificultăţi atât clienţilor, cât şi dezvoltarilor şi implicit firmelor de construcţii.

În consecinţă, doar proiectele aflate în derulare au fost continuate, chiar dacă se înregistrează întârzieri, însă lucrările pentru noile construcţii au fost amânate până când cererea va creşte din nou.

În mod surprinzător, nu sectorul construcţiilor pare a fi cel mai afectat până în prezent. Având în vedere că în cea mai mare parte sunt finalizate investiţiile deja începute, iar în anotimpul rece activitatea din construcţii se reduce considerabil în mod tradiţional până în primăvară, companiile din domeniu nu resimt încă direct efectele crizei.

Conform estimărilor din luna noiembrie realizate de Institutul Naţional de Statistică, pentru următoarele trei luni, managerii din construcţii prognozează o scădere puternică a activităţii, dar şi a stocului de contracte şi comenzi din construcţii. O dimensiune reală a pierderilor va fi însă vizibilă de abia în cursul primul trimestru de anul viitor, când se va şti numărul de comenzi noi.

Companiile de construcţii au anunţat, pe 16 octombrie, că până la începutul lunii ianuarie vor fi trimişi în şomaj peste 70.000 de angajaţi din construcţii şi alţi 35.000 de muncitori pot fi disponibilizaţi în primele luni ale anului viitor, urmând să primească 75% din salariu din ianuarie până în martie 2009. Întrebarea este câţi dintre ei vor fi reangajaţi din primăvara viitoare?

Ritmul construcţiilor încetineşte din 2009

Criza a ajuns în România cu întârziere de cel puţin şase luni faţă de membrii mai vechi din Uniunea Europeană. În luna septembrie nu se putea vorbi nici măcar de încetinirea ratei de creştere.

Sectorul construcţiilor din România a crescut în septembrie cu 27% faţă de luna similară din 2007, cel mai rapid ritm de creştere din Uniunea Europeană, depăşind cu peste şapte puncte procentuale avansul celei de-a doua clasate, potrivit datelor publicate recent de Eurostat.

Institutul de statistică al UE, care a centralizat date pentru 13 din cele 27 de state membre, arată că sectorul construcţiilor a scăzut în UE, în septembrie 2008, cu 3,1% faţă de aceeaşi lună din 2007, iar ţările din zona euro au înregistrat o reducere anuală mai mare, de 3,8%, în acelaşi interval. Faţă de august, România a raportat în septembrie o creştere cu 2,7% a sectorului de construcţii.

La noi, industriile şi serviciile care depind de sectorul imobiliar şi al construcţiilor au fost influenţate diferenţiat. Majoritatea reprezentanţilor companiilor din industria materialelor şi utilajelor pentru construcţii consideră că este prea devreme pentru previziuni exacte, cu toate că în mod cert criza financiară va încetini ritmul de creştere.

Nu se ştie încă numărul proiectelor imobiliare a căror execuţie va fi amânată sau chiar abandonată şi care va fi scăderea vânzărilor pe segmentul de retail.

În plus, se aşteaptă finanţarea pentru lucrările de infrastructură incluse în bugetul pentru anul viitor, care, împreună cu programul de reabilitare termică a locuinţelor, ar putea fi colacul de salvare pentru multe companii ce activează în aceste domenii, în cazul unei prăbuşiri a pieţei imobiliare.

Până în prezent, unii dintre cei mai afectaţi sunt producătorii de tâmplărie termoizolantă. Până la mijlocul anului, prognozele erau deosebit de optimiste, mizându-se pe menţinerea unui ritm de creştere apropiat de cel al construcţiilor.

În acest domeniu există circa 6.000 de companii , din care mai mult de 3.000 de firme declară producţia de ferestre ca fiind principalul obiect de activitate.

Potrivit estimării specialiştilor, volumul cifrei de afaceri din branşă depăşeşte un miliard de euro pe an. În 2007 s-a evidenţiat o creştere de aproximativ 30% a activităţii firmelor din industria de profil, iar până în 2011 se estima o triplare a cifrei de afaceri.

Cerere scăzută pentru termopane

Însă amânarea proiectelor imobiliare şi înăsprirea condiţiilor de acordare a creditelor ipotecare vor determina în acest an, pentru prima oară după anul 2004, o stagnare, dacă nu chiar un regres al pieţei locale de tâmplărie termoizolantă.

Deşi piaţa construcţiilor a urcat cu 30% în primele nouă luni din 2008, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu vânzările de tâmplărie termoizolantă.

Scăderea vânzărilor pe segmentul rezidenţial a fost însă echilibrată de o creştere cu circa 35% a afacerilor pe sectorul business, declară reprezentanţii Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă. Pe acest segment, cei mai afectaţi vor fi producătorii de ferestre şi uşi din PVC, care deţin cea mai mare cotă de piaţă (60%), aluminiul neavând decât 30% din piaţă, iar cele din lemn stratificat contând pentru numai 10% din vânzări.

Demararea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe reprezintă una dintre premisele pentru menţinerea cel puţin la acelaşi nivel a cifrei de afaceri a companiilor din acest segment.

Pentru reparaţii se vor găsi bani

Explozia sectorului construcţiilor din ultimii ani a impulsionat avansul pieţei vopselelor, care a înregistrat creşteri anuale de până la 20%. Vopselele lavabile ocupă o pondere de aproximativ 80% din totalul produselor distribuite pe piaţă, diferenţa fiind reprezentată de emailuri pe bază de solventi.

Scăderea drastică a vânzărilor de apartamente şi amânarea sau intârzierea mai multor proiecte imobiliare vor afecta businessul producătorilor locali de vopsele în acest an. Prognoza pentru acest an a fost diminuată la un avans de maximum 5%, cu toate că în trimestrul doi, jucătorii din domeniu preconizau o majorare de peste 10%.

Cele mai mici scăderi vor fi înregistrate în cursul anului viitor pe segmentul de reatil, unde ponderea reparaţiilor va fi mai puţin afectată de criza creditelor.

Pieţele mai mici ca volum, precum cele de materiale termoizolante sau a adeziviilor se vor confrunta cu dificultăţi pe parcursul anului viitor.

Vânzările de spume poliuretanice vor stagna în acest an, comparativ cu anul viitor la 13 milioane euro, anul viitor depinzând de evoluţia pe ansamblu a sectorului. Volumul vânzărilor de adezivi s-a majorat în acest an, doar cu 10%, faţă de prognoza de la începutul anului ce indica un avans de peste 25%.

Pentru materialele de izolaţii şi etanşări estimarea pentru acest an este de un plus de 5% comparativ cu anul precedent, evoluţie similară fiind anticipată şi pentru plăcile ceramice.