Gigantul E.ON a pierdut bătălia pentru compania Endesa

Acţiunile grupului german au crescut cu 7,4%, după ce E.ON şi-a anunţat retragerea din cursa pentru colosul spaniol După aproape doi ani de tatonări, compania de electricitate germană

Acţiunile grupului german au crescut cu 7,4%, după ce E.ON şi-a anunţat retragerea din cursa pentru colosul spaniol

După aproape doi ani de tatonări, compania de electricitate germană E.ON a renunţat de bunăvoie la preluarea grupului spaniol de utilităţi Endesa, pentru care oferise 42,3 miliarde de euro. Dar germanii nu vor pleca cu mâna goală din Spania. În urma unei înţelegeri cu rivalii săi, Enel şi Acciona, E.ON va cumpăra active ale Endesa în valoare de 10 miliarde de euro.

Retragerea E.ON din cursa pentru preluarea companiei spaniole de electricitate este anunţată cu doar o zi înainte de expirarea termenului-limită al valabilităţii ofertei pentru Endesa, data de 3 aprilie. Conducerile companiei italiene de electricitate Enel şi a grupului spaniol de construcţii Acciona au contactat E.ON pentru a stabili o înţelegere care să pună capăt ostilităţilor. Târgul propus a scos câştigătoare tocmai companiile favorizate de guvernul spaniol ai cărui reprezentanţi nu şi-au ascuns niciodată nemulţumirea faţă de o posibilă fuziune a celui mai mare grup de utilităţi din Spania cu compania germană de electricitate.

Însuşi premierul spaniol Jose Luis Zapatero a fost cel care a încurajat Enel şi Acciona să cumpere acţiuni ale Endesa şi apoi să lanseze oferta de peste 43 miliarde de euro. "Implicarea Enel şi Acciona în Endesa a făcut ca ţelul nostru să fie aproape imposibil de realizat", a afirmat directorul general executiv al E.ON, Wulf Bernotat. Şi nu este de mirare, mai ales că cele două companii deţin împreună 46% din acţiunile Endesa. În plus, oficialii Enel şi Acciona au anunţat în urmă cu o săptămână că oferta lor pentru preluarea integrală a Endesa se ridică la 43,4 miliarde de euro, o sumă superioară celei oferite de E.ON.

Preşedintele Comisiei spaniole a Pieţei de Valori a demisionat

La acea vreme, grupul german de electricitate tocmai majorase oferta pentru Endesa de la 41 miliarde de euro în încercarea de a rezista în faţa unei preluări ostile venite din partea joint-venture-ul Enel-Acciona. La cererea E.ON, organismul spaniol care reglementează activitatea bursieră, Comisia Naţională a Pieţei de Valori (CNPV), a intervenit în procesul de licitaţie şi a interzis orice mişcare a Enel şi Acciona timp de şase luni, după ce E.ON va primi un răspuns din partea Endesa. În plus, CNPV a blocat tranzacţionarea pe bursă a acţiunilor Endesa şi Acciona şi nu a specificat când va fi reluată.

Chiar dacă E.ON a avut legea spaniolă de partea sa, se pare că dorinţa puterii guvernamentale de a nu lăsa cel mai mare grup de utilităţi al Spaniei în mâinile germanilor a fost mai presus. Asta, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a intentat proces Spaniei pentru că a intervenit în procesul de preluare a Endesa şi pentru încălcarea legilor comunitare ale pieţei.

Retragerea E.ON din bătălia pentru Endesa a venit la câteva ore după ce preşedintele CNPV, Manuel Conthe, şi-a anunţat demisia, sugerând că presiunile politice au fost cele care l-au făcut să ia această decizie. În vârstă de 52 de ani, Conthe a fost ales în fruntea CNPV chiar de guvernul socialist al Spaniei, în octombrie 2004, devenind la scurtă vreme cel mai aprig critic al modalităţilor în care Spania dirija preluările.

Sancţiunile disciplinare împotriva Enel şi Acciona nu au fost acceptate

"Pentru a putea fi independent, guvernele trebuie să respecte şi să accepte această independenţă. În Spania nici nu o respectă, nici nu o acceptă", a afirmat fostul preşedinte al CNPV, Juan Fernandez-Armesto, citat de "Wall Street Journal". El a adăugat că demisia lui Conthe "este bună pentru Spania, pentru că pune în lumină presiunile politice". Endesa a forţat atât legile spaniole, cât şi cele europene ale preluărilor până la limita ilegalităţii şi a arătat cât de dificile pot fi achiziţiile internaţionale, în special când sunt implicate companii dintr-un domeniu "sensibil" ca electricitatea. Picătura care a umplut paharul pentru Conthe a fost întâlnirea boardului director al CNPV ce a avut loc lunea trecută. Toţi cei opt directori ai instituţiei au refuzat să ia în considerare sancţiunile disciplinare împotriva Enel şi Acciona pentru încălcarea legilor preluărilor.

Demisia lui Manuel Conthe este o lovitură serioasă pentru credibilitatea organismelor independente din Spania şi este sinonimă cu creşterea neînţelegerilor dintre Zapatero şi ministrul spaniol de finanţe, Pedro Solbes. Solbes este cel care l-a numit în funcţie pe Conthe. Cei doi se cunosc de la începutul anilor 90, pe vremea când Manuel Conthe era secundul lui Pedro Solbes în mandatul anterior de ministru al finanţelor. În plus, atât Conthe, cât şi Solbes sunt tehnocraţi ce aparţin unei organizaţii civile elitiste cunoscută ca "economistas de estado" ("economiştii statului"). Odată cu demisia preşedintelui CNPV, ministrul de finanţe rămâne izolat într-un guvern care îmbrăţişează naţionalismul economic şi doctrina "campionilor naţionali".

Grupul german primeşte subsidiara spaniolă a Enel, Viesgo

Ministrul spaniol al industriei, Joan Clos, s-a întâlnit, luni, cu comisarul european pentru concurenţă, Neelie Kroes, într-o ultimă încercare de a evita începerea acţiunilor legale împotriva Spaniei care vizează mişcările protecţioniste ale guvernului de la Madrid în încercarea de a împiedica preluarea Endesa de către E.ON prin impunerea a 19 condiţii de licitaţie. În schimb, Enel, deşi este deţinut 30% de statul italian, nu a ridicat nicio obiecţie.

E.ON pierde lupta în ciuda susţinerii venite din partea boardului director al Endesa şi a înţelegerii încheiate cu acţionarul grupului spaniol de utilităţi, banca de economii spaniolă Caja Madrid, care a fost de acord să cedeze partea sa de 10% din acţiunile deţinute. Grupul energetic german primeşte active ale Endesa din Spania, subsidiara spaniolă a Enel, Viesgo, Endesa Italia şi Endesa France/SNET, devenind astfel numărul patru atât în Spania, cât şi în Italia.

Cele două companii rămase în cursă, Enel şi Acciona, nu au însă şanse de reuşită decât împreună. Acciona are acceptul guvernului spaniol, iar Enel are suma de bani necesară. În plus, vânzarea Viesgo de către Enel vine care urmare a legislaţiei spaniole, care nu permite companiilor să deţină în acelaşi timp mai mult de 3% din drepturile de vot în cadrul a două grupuri energetice.