Fotografia clasică, „voalată“ de cea digitală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Concurenţa şi costurile echipamentelor digitale reduc şansele studiourilor foto tradiţionale. Fotografia publicitară şi de modă oferă în acest moment un profit, dar numai din contractele cu marile companii, care sunt prea greu de obţinut.

Un studio foto de pe Bulevardul Elisabeta din Bucureşti, unde în urmă cu zece ani lumea stătea la coadă pentru fotografii de buletin, are acum scris pe uşă: „Nu mai lucrăm, nu sunt negative”. Proprietarul, în vârstă de aproximativ 60 de ani, explică trist: „Noi, cei care lucrăm clasic, suntem pe moarte”.

Iar situaţia pare să se generalizeze, la o primă vedere. Studiourile foto clasice fie au dat faliment, fie s-au reprofilat pe procesare digitală. Pentru a putea amortiza costurile de producţie, majoritatea fotografilor preferă să se asociaze în grupuri de freelanceri.

Fotografia digitală acaparează piaţa

Gheorghe Maican, fotograf cu 40 de ani experienţă, utilizează încă un laborator clasic, întrucât vinde fotografii artistice din fototeca agenţiilor de publicitate. Pentru o lucrare artistică încasează aproximativ 300 de euro, însă nu obţine mai mult de cinci solicitări pe lună.

image

Gheorghe Dumitru Maican trebuie să lucreze şi digital 



Din­tr-un profit lunar brut de aproximativ 5.000 de euro, mai mult jumătate se duc însă pe materiale, impozite şi pe amortizarea investiţiilor în echipamente.

El recunoaşte că doar din procesarea filmelor primite de la amatori nu ar putea acoperi costurile de producţie. Are o singură angajată şi închiriază studioul câtorva freelanceri, în schimbul a 20 euro-50 de euro/zi. 

Foloseşte aparate clasice, achiziţionate de-a lungul timpului, încă dinainte de 1989, dar s-a văzut obligat să cumpere şi o maşina digitală de developat, investiţie neamortizată încă.

Cheltuielile se recuperează greu întrucât cererea şi preţurile rămân mici. „Majoritatea clienţilor preferă fotografia digitală, rapidă şi ieftină în detrimentul celei pe film, superioară calitativ”, spune Maican.

Publicitatea şi moda, nişe profitabile

Unul dintre fotografii care închiriază studioul lui Gheor­ghe Maican realizează fotografie de nuntă, publicitară şi de modă. El face parte dintr-un grup de freelanceri care împart costurile de producţie.

„Profiturile mari din fotografia publicitară şi de modă vin doar din contractele mari, la nivel macro, dar la noi acest segment e slab dezvoltat”, punctează el. Din cauza concurenţei prea mari, solicitările primite anul trecut au scăzut semnificativ faţă de 2007.

image

Studiourile pot fi închiriate freelancerilor pentru 50 de euro/zi


Sebastian Enache, fotograf profesionist din Capitală, susţine că acest busi­ness poate fi profitabil doar în anumite condiţii. „Fie să ai relaţii în agenţiile de publicitate care să faciliteze obţinerea unor contracte cu marile companii, fie să ai sume uriaşe de investit”, explică el. Enache recunoaşte că a avut şansă.

A început de la zero, cu fotografie de nuntă şi de paşaport. „Am ajuns la ziar, dar am lucrat şi fotografie artistică în paralel. Mi-am făcut un portofoliu bun, am fost serios şi telefonul a început să sune”, detaliază el.

Enache realizează acum aproximativ 15 pictoriale lunar, pentru reviste mari ca „Elle”, „Cosmopolitan” sau „Gla­mour” şi încasează între 150 şi 400 de euro pe proiect. Deţine propriul laborator digital, care este dotat cu echipamente de 20.000 de euro.

„Mă zbat să-mi plătesc creditele”

Petru Bengulescu, proprietarul unul studio digital din Bucureşti, spune că afacerea subzistă doar datorită unei maşini digitale de developat. Aceasta a fost cumpărată în leasing acum patru ani, contra sumei de 200.000 de euro.

„Mă zbat să-mi plătesc creditele, câte 4.000 de euro pe lună, plus chiria de 1.000 de euro şi câte 125 euro, zilnic, pe materiale. Eu trăiesc decent, dar nu mai pot face nimic altceva”, explică fotograful.

image
image

Azi n-aş mai deschide o afacere cu fotografie pentru nimic în lume. Mă zbat să-mi plătesc creditele. Treaba merge de la zero în jos.

image



Petru Bengulescu fotograf profesionist



În 2008, spune el, afacerea a progresat, însă timid, doar cât să-şi plătească datoriile la timp. Afacerea a început să scârţâie prin 1998, odată cu apariţia aparatelor compacte şi digitale. „Doar apeşi pe buton şi scoţi fotografia. Activitatea de procesare a scăzut astfel cu 50%”, explică el.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite