Fondurile europene nu prezintă interes pentru agricultorii români

Deşi programele operaţionale includ opt miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, cei mai mulţi dintre locuitorii care trăiesc la ţară nu au încredere că vor şi primi aceşti bani

Deşi programele operaţionale includ opt miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, cei mai mulţi dintre locuitorii care trăiesc la ţară nu au încredere că vor şi primi aceşti bani .

Condiţiile impuse pentru accesarea fondurilor europene sunt o necunoscută pentru majoritatea românilor cu activităţi în domeniul agriculturii. Motivul este lipsa de informare, dar şi neglijenţa autorităţilor care nu au iniţiat campanii în vederea popularizării acestor finanţări.

Un studiu realizat de Institutul Totem Communication pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale, în perioada noiembrie-decembrie 2007, relevă că peste trei sferturi din agricultori - 78% - nu sunt interesaţi să înceapă o afacere şi nici să obţină fonduri europene, deoarece nu cunosc procedurile şi nu au încredere că vor fi finanţaţi, preferând în schimb să folosească în totalitate produsele pentru consumul propriu, fără să încheie poliţe de asigurare.

În plus, agricultorii încă văd ajutoarele de la stat ca pe o salvare a micilor afaceri pe care le conduc. "Majoritatea agricultorilor consideră că un profit ridicat poate fi obţinut doar prin subvenţii acordate de stat", se arată în studiul realizat de Totem Communication. Deşi cei mai mulţi dintre cei care trăiesc la ţară au în proprietate, în medie, trei parcele arabile, spritul antreprenorial lipseşte.

Aproape nimeni nu se gândeşte să dezvolte în următorii doi ani o exploataţie agricolă sau să înceapă o afacere pe cont propriu. Cauza principală pentru care preferă să-şi lucreze bucata mică de pământ pe care o au este lipsa resurselor financiare. Iar asta se vede şi în investiţiile mici pe care le fac. Astfel, suma medie investită în ultimul an pentru achiziţionarea de materii prime şi derularea lucrărilor agricole a fost de 2.000 lei, preţurile mari fiind de altfel printre principalele motive pentru care terenurile rămân nelucrate.

Produsele cultivate rămân în familie

Stadiul primar în care se află agricultura noastră, dar şi organizarea precară se reflectă şi în rata scăzută de comercializare a produselor cultivate în gospodăriile româneşti. Mai mult de două treimi dintre produsele obţinute în ultimul an au fost consumate în totalitate în gospodărie (68,2%), iar aproape două treimi dintre repondenţi (57,9%) declară că nu au oferit deloc copiilor, părinţilor sau rudelor din aceste produse. Doar 4,6% au vândut din produse, suma medie astfel obţinută fiind de 2.400 lei. Niciunul dintre repondenţi nu a vândut sau schimbat produsele în alte ţări.

Mărfurile sunt vândute direct în piaţă (20,4%) sau la persoane acasă (14,8%) ori prin intermediari, comercianţi individuali (8,7%) şi numai 5,9% către firme prelucrătoare (5,9%). Pentru 23,6% din repondenţi, preţurile mici reprezintă principala dificultate în vânzarea produselor. În plus, peste 80% din cei intervievaţi nu şi-au asigurat locuinţa şi nici producţia agricolă.

Studiul sociologic intitulat "Barometrul rural" a fost realizat pe baza unui sondaj la nivelul a 1.511 persoane din mediul rural, cu o eroare tolerată de ± 2,52% la un nivel de încredere de 95%.

Ţăranii încă aşteaptă subvenţiile de la stat

Majoritatea agricultorilor consideră că un profit ridicat poate fi obţinut în agricultură prin subvenţii acordate de către stat, iar peste două treimi din aceştia (69,7%) consideră că nu au avut nici de pierdut şi nici de câştigat ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană. Aproape trei sferturi din intervievaţi declară că terenurile lor au fost afectate destul de mult sau foarte mult din cauza secetei. Studiul mai relevă că 82,4% din intervievaţi se uită zilnic la televizor, dar aproximativ jumătate dintre aceştia nu citesc deloc ziarele, iar majoritatea nu navighează deloc pe internet şi nu merg la film, teatru sau spectacole. O treime dintre intervievaţi declară că, în ultimii doi ani, un membru al gospodăriei s-a împrumutat cu o sumă mai mare de bani de la o bancă (18,6%), persoană fizică (9,1%) sau cooperativă de credit (3,8%), iar aproape trei sferturi (71,3%) din persoanele care s-au împrumutat mai au de achitat rate. Peste jumătate dintre împrumuturi au fost contractate pentru bunuri de folosinţă îndelungată, iar 11,4% - pentru cumpărarea unei locuinţe. Doar 5,6% din intervievaţi doresc să plece în următorul an pentru a lucra temporar în străinătate, iar 6,2% doresc să meargă în alte ţări ca turişti.

Proiectele pentru dezvoltare rurală, din 3 martie
Proiectele de dezvoltare rurală se vor primi din 3 martie, dacă Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) va fi aprobat de Comisia Europeană (CE) în 20 februarie. "Potrivit unui calendar stabilit de către Comisie, PNDR urmează să fie aprobat în 20 februarie şi voi insista ca această dată să fie respectată", a declarat ministrul agriculuturii, Dacian Cioloş. Potrivit acestuia, proiectele nu se pot depune înainte de aprobarea PNDR, însă, până atunci, vor fi elaborate ghiduri pentru beneficiarii care vor să acceseze fonduri europene. PNDR stabileşte politicile şi acţiunile de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, în domeniile agricol, silvic şi dezvoltare rurală, dar şi proiectele de investiţii. Prin PNDR se vor derula, până în 2013, fonduri europene de peste opt miliarde de euro, fonduri provenite din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală.