Firmele din China vin în România cu paşi mărunţi

După ce au adus industria auto în Balcani, au ridicat o fabrică în Serbia şi au concesionat portul grecesc Piraeus, chinezii se orientează spre economia locală. Comerţul sau agricultura sunt doar două dintre domeniile în care oameni de afaceri chinezi vor să investească în România.

Când China strănută, întreaga economie mondială răceşte. Republica Chineză a reuşit să devanseze Japonia şi să devină cea de-a doua economie a lumii după Statele Unite. Însă cele trei decenii de creştere impresionantă ale Chinei s-au bazat exclusiv pe investiţii şi pe export, iar multe state din Europa au beneficiat de infuzii de capital şi o uşoară resuscitare a economiei tocmai datorită comenzilor venite dinspre China.

Un exemplu este sectorul auto unde chinezii şi-au pus amprenta încă de anul trecut - Dongfeng Motor Group, cel mai mare producător de camioane din China, a semnat un memorandum de înţelegere cu producătorul auto Fabrika Automobila Priboj din Serbia pentru construcţia de camioane, potrivit Wall Street Journal. Un alt exemplu este compania auto chineză Great Wall Motor care a semnat o înţelegere cu Litex Motor din Bulgaria pentru construcţia unei fabrici de autovehicule sport low-cost cu o capacitate anuală de 50.000 de unităţi. În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, chinezii au anunţat că vor investi, de anul acesta, 80 de milioane de euro în această unitate.

În România, chinezii, aflaţi pe locul 17 în topul investitorilor în economia românească, s-au orientat spre producţia de tractoare. După ce au investit 50 de milioane de euro în fabrica de tractoare de la Râşnov, din judeţul Braşov, cei de la Hoyo (care deţin şi 80% din acţiunile fabricii) au livrat pe piaţă 92 de utilaje în prima lună de funcţionare (iulie 2010), potrivit informaţiilor Adevărul de Braşov.

Componentele tractoarelor sunt aduse din China şi ansamblate la Braşov. Deocamdată, utilajele sunt vândute pe piaţa autohtonă, urmând ca, pe viitor, o parte să meargă la export, oficialii firmei demarând deja discuţii în acest sens.În acest fel, chinezii vor putea avea acces la o întreagă piaţă a Uniunii Europene, nu doar la cea locală.

Comerţul, baza investiţiilor chineze

Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Chineze, spune că, totuşi, „firmele chineze vin în ritmul melcului în comparaţie cu cele care aleg economii mai dezvoltate, precum Germania sau Franţa". Motivul? Relaţia economică dintre cele două ţări se bazează mai mult pe comerţ, nu pe proiecte de cooperare economică.
Iar criza a contribuit şi ea la diminuarea puterii de investiţie a firmelor din China.

Şi asta chiar dacă, numărul companiilor cu capital românesc a crescut de la 9.204, în iunie 2008, la 9.874, în iunie 2010, potrivit Registrului Comerţului. „Din cele peste 75 de firme cu care am avut discuţii în acest an, nu cred că se vor concretiza mai mult de două sau trei investiţii, iar acestea sunt companii care pot investi pentru început 2-300.000 de dolari", arată Ghelmegeanu.

O investiţie care a prins contur deja este cea a firmei China Town România care a finalizat prima etapă a proiectului China Town de la Afumaţi, cu o investiţie ce depăşeşte 100 de milioane de euro (şi au fost finalizate 350 de spaţii comerciale), potrivit unui comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie Chineză-Română.

Până în luna februarie 2011 se vor ridica încă trei hale, care vor conduce la deschiderea unui total de 1.240 de magazine, cu o investiţie de 41 milioane de euro. Însă de departe, până acum, cel mai mare proiect este mallul chinezesc de la marginea capitalei Dragonul Roşu, controlat de grupul Niro. Un alt sector pe care investitorii chinezi îl văd drept atractiv este cel al energiei eoliene, însă, Ghelmegeanu contrazice aceste declaraţii şi spune că, în privinţa sectorului energetic, acestea sunt doar discuţii, fără finalizare pentru moment.