FOTO Cazare în butoaie de vin la Pietroasele
0
Principala sursă de venit a localnicilor din comuna buzoiană este vânzarea vinului, pe care-l produc în propriile gospodării. Localitatea din judeţul Buzău este celebră datorită tezaurului „Cloşca cu puii de aur“, dar şi a multitudinii de crame unde se produce Tămâioasa Românească sau Feteasca Regală.
Citiţi şi:
Prima impresie pe care o ai atunci când ajungi în comuna Pietroasele este că te afli în Sicilia sau în Franţa. De-o parte şi de alta a şoselei vezi numai coline ruginii trasate cu o perfecţiune geometrică de butucii de viţă-de-vie cu struguri mari şi pârguiţi de soare. Sătenii se laudă cu pământul din zonă care conţine calcar şi „acumulează multă căldură pe care o emană noaptea, favorizând coacerea strugurilor“.
Încă de la intrare, pe partea stângă, ne-a atras atenţia un panou galben pe care scria „Kilometrul zero al Drumului Cramelor“. Aici am descoperit crama Vitisar, care îi aparţine lui Ion Copaci, de profesie tehnician în fabricarea vinurilor.
Copaci are 40 de ani şi a lucrat toată viaţa numai în producţia de vinuri, specializându-se la podgoria Săhăteni. În anul 2004 i-a venit ideea să-şi deschidă propria afacere în domeniu şi, în prezent, vinul a devenit principala lui sursă de venit. A profitat de privatizarea fostelor IAS-uri şi de retrocedarea viilor către proprietari şi a cumpărat 15 hectare de viţă-de-vie. Pe lângă acestea a mai luat în arendă încă 15 hectare, pe care le-a cultivat cu soiuri celebre de struguri, precum Tămâioasă, Fetească Albă, Muscat Otonel şi Riesling.
Profitul se reinvesteşte
Investiţia iniţială s-a ridicat la aproximativ 300 de milioane de euro (în jur de 70.000 de euro), bani care au provenit din resursele familiale, după cum spune Ion Copaci. „Mi-a fost destul de greu la început pentru că am avut cheltuieli mari. A trebuit să cumpăr terenurile, utilajele, vasele de depozitare şi multe altele“, povesteşte Copaci. În ciuda investiţiilor mari, producătorul nu a apelat niciodată la credite. „Mi-e teamă de ele. Mă întind cât îmi ţine plapuma şi investesc profitul de la an la an. Nici la fonduri europene nu am apelat, deoarece impuneau condiţii de creditare care nu mi-au surâs“, spune Copaci.
Cu toate acestea, businessul lui Copaci pare destul de profitabil, chiar dacă se abţine de la a da prea multe cifre. Anul acesta a obţinut o producţie medie de 8.500 de kilograme de struguri la hectar. În fiecare an vinde jumătate din recoltă sub formă de struguri, iar restul o transformă în vin, obţinând o producţie anuală de circa 80.000 de litri. Dacă înmulţim cu cinci lei, preţul mediu al unui litru de vin, reies încasări anuale de 400.000 de lei (95.000 de euro). Cheltuielile cu producţia reprezintă 50-60% din totalul vânzărilor, întrucât Copaci trebuie să plătească muncitorii care-l ajută la câmp, tratamentele de întreţinere şi de tratare a plantaţiilor sau investeşte în utilaje şi în vase de depozitare.
Crama Vitisar se află
într-o clădire închiriată, dar Copaci, om gospodar, s-a hotărât să fie pe cont propriu. A cumpărat terenul din spatele cramei şi a început construcţia unei pensiuni cu cinci camere şi cu un beci imens din piatră, unde va produce şi va depozita vinuri. Investiţia crede că se va ridica la 100.000 de euro.
Nici de clienţi nu duce lipsă. Are cumpărători fideli din toată ţara, care îi fac reclamă „din gură-n gură“. De Sărbători se aşteaptă ca vânzările să se majoreze cu peste 50% faţă de o lună normală.
Oenologie şi asigurări auto
De la crama Vitisar, spre centrul comunei Pietroasele, aproape fiecare casă avea agăţată în gard o plăcuţă ruginită pe care stătea scris strâmb, cu vopsea: „Vând vin“. Un singur anunţ făcea diferenţa în Pietroasele: „Asigurări Auto”, însă lipit de acesta era şi celebrul „Vând vin”.
Aici, l-am descoperit pe Ştefan Grapă, în vârstă de 45 de ani, născut şi crescut în Pietroasele, după cum el însuşi s-a recomandat. În viaţa de zi cu zi lucrează la Primăria din localitate, dar, în particular, deţine împreună cu socrul lui un hectar de viţă-de-vie din soiul Tămâioasă Românească, cel mai renumit vin din zonă. Pe lângă acestea mai încheie şi poliţe RCA ca să-şi rotunjească veniturile.
Anul acesta a obţinut o producţie de 5.000 de kilograme de struguri, din care a vândut în jur de 1.500 de kilograme, iar restul le-a transformat în vin. „Cei din Vrancea, care stropesc via mai rar decât noi, deci au costuri mai mici, au stricat preţurile anul ăsta. Am dat strugurii cu 1,5 lei, iar alţi vecini de-ai mei au vândut chiar şi cu 50 de bani“, se plânge Grapă. Producătorul deţine împreună cu un vecin un zdrobitor manual pe care-l folosesc la strivirea strugurilor. Via o îngrijeşte cu ajutorul familiei. „Rar apelez la zilieri. E destul de scump. Trebuie să-i plătesc cu 50 de lei pe zi dacă vin cu mâncarea lor“, se plânge viticultorul.
Ca Ion Copaci şi Ştefan Grapă mai există în Pietroasele în jur de o sută de producători. „La noi în comună sunt cultivate aproximativ 1.300 de hectare cu viţă- de-vie. În toate gospodăriile se produce vin. Doar vreo câteva zeci de săteni vând vinul, restul produc pentru autoconsum“, explică Ştefan Grapă.
Licori bahice făcute „ca la carte“
În Pietroasele se află Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, un adevărat templu al vinului. Oenologii de aici nu sunt însă foarte încântaţi de vinurile produse de localnici.
„Aproape toţi producătorii zdrobesc strugurii cu un zdrobitor manual, clasic şi nu îi rup de pe ciorchine. Din această cauză, vinul capătă un gust ierbos“, spune Maria Ivaşcu, cercetător oenolog. Ea consideră că producătorii din Pietroasele ar trebui să se asocieze şi să investească mai mult în utilaje pentru a face vinuri de calitate. „Pentru a realiza corect un vin, trebuie să urmezi măcar următorii paşi elementari: să zdrobeşti strugurii cu o presă pneumatică, să deţii instalaţie de răcire a mustului, iar traseul mustuielii trebuie să fie foarte scurt de la punctul de zdrobire la cisternă“, explică cercetătorul.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Vinificaţie
De asemenea, localnicii păstrează vinurile în butoaie mai mulţi ani la rând. „Greşit!“, spun specialiştii. „Vinul se ţine în butoi maximum un an şi jumătate. După aceea trebuie scos şi îmbuteliat în sticle care se păstrează în poziţie orizontală, pentru se putea oxigena la nivelul dopului. Numai aşa vinurile evoluează încontinuu şi se învechesc frumos“, explică oenologul, care păstrează cu sfinţenie în cramă vinuri vechi de peste 50 de ani. Staţiunea lucrează 150 de hectare de viţă-de-vie. Principalele soiuri cultivate sunt Tămâioasă, Fetească Albă, Regală şi Neagră şi Busuioacă de Bohotin. Vinurile sunt vândute sub brandul „Pietroasa“, iar preţul unei sticle îmbuteliate porneşte de la zece lei.
Somn uşor în butoiul cu vin!
În centrul localităţii Pietroasele se află o pensiune care iese din tipar, pentru că aici turiştii nu dorm în camere obişnuite, ci în şase butoaie imense.
Proprietarii „hotelului bahic”, soţii Vasilică şi Daniela Roşca, sunt originari din comuna buzoiană Beceni. S-au mutat în Pietroasele deoarece Vasilică, absolvent al Liceului Agricol, s-a angajat la Staţiunea de Cercetare şi Vinificaţie din localitate. În 2003 i-a venit ideea să-şi înfiinţeze propria podgorie. S-a asociat cu un om cu bani din Bucureşti şi au cumpărat împreună cinci hectare cu viţă-de-vie. În prezent deţin 12 hectare şi produc, anual, în jur de 60.000 de litri de vin pe care-l vând la preţuri cuprinse între 4,5 şi 7 lei pe litru.
Priceput şi la dogărie, lui Vasilică i-a venit ideea să construiască şase budane (butoaie foarte mari), dar nu pentru a stoca vinul, ci pentru a caza turişti în ele. Astfel, în 2006 a deschis pensiunea La Butoaie. Acum, budanele sunt pline la fiecare sfârşit de săptămână de turişti atât din România, cât şi din Germania, Franţa, Grecia sauElveţia.
Pentru a dormi în „butoi“, două persoane trebuie să plătească 55 de lei pe noapte.
Vasilică şi Daniel Roşca, mândri de invenţia lor
Fără credite bancare
La fel ca aproape toţi locuitorii din Pietroasele, şi soţii Roşca se tem de credite ca dracul de tămâie. „De şase ani mă extind cum pot.
Într-un an construiesc ceva, anul viitor mai completez. Nu apelez la credite pentru că îmi e frică să nu intru în indisponibilitate de plată. Dacă într-un an nu am producţie bună de vin, ce mă fac?“, spune Vasilică Roşca. Cu toate acestea, au creat în propria curte un adevărat complex: pe lângă budanele de dormit construiesc o pensiune cu şase camere ce va fi gata la anul, iar sub casa lor au amenajat o cramă în toată regula, unde organizează degustări de
vinuri.
Fişă tehnică
-Un hectar cultivat cu viţă-de-vie costă aproximativ 3.500 de euro.
-Producţia medie în zona Pietroasele este de 8.500 de kilograme de struguri/hectar.
-Localnicii vând vinul la preţuri cuprinse între 4 şi 7,5 lei/litru, iar strugurii, cu maximum 1,5 lei/kilogram.
-Tratamentul anual cu produse fitosanitare se ridică la aproximativ 2.000 de lei pentru un hectar de viţă-de-vie.
-Profitabilitatea producătorilor este de 30-40% din vânzări.
-Clienţii sunt orăşeni din toată ţara care vin special în localitate pentru a cumpăra vin.
-Soiurile cele mai renumite sunt Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Regală şi Neagră, Muscat Ottonel, Riesling şi Busuioacă de Bohotin.
-Pietroasele are 3.500 de locuitori şi deţine 1.300 de hectare de viţă-de-vie.
-Aici, localnicii au descoperit Tezaurul „Cloşca cu puii de aur“.
Drumul Cramelor
Asociaţia Naţională de Turism Rural Buzău a întocmit „Drumul cramelor“, unde a inclus principalii producători din judeţ, pe care turiştii îi pot vizita ca să deguste şi să cumpere vin. Localităţile incluse pe „Drumul Cramelor“ sunt Zoreşti, Merei, Izvorul Dulce, Pietroasele, Breaza, Năeni şi Săhăteni.
Se încarcă comentariile...
