FMI va accepta majorarea deficitului

FMI va accepta majorarea deficitului

Economiştii se aşteaptă ca finanţatorii să permită Guvernului o creştere a cheltuielilor publice. Un deficit bugetar mai mare decât cel negociat iniţial va fi tema centrală în discuţiile cu FMI, care-şi va da acordul doar dacă banii publici vor merge în investiţii.

Prima evaluare a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pe Programul Economic convenit cu România a început ieri. Miza discuţiilor este renegocierea deficitului bugetar, în contextul în care criza economică s-a agravat. Opiniile economiştilor chestionaţi de „Adevărul“ converg către o idee comună: majorarea deficitului bugetar va fi acceptată, cu anumite condiţii, de finanţatori.

Citiţi şi:

FMI suplimentează rezervele valutare ale statelor membre
Misiunea FMI începe evaluarea
Prima misiune de evaluare a FMI soseşte la Bucureşti
FMI: Vom fi flexibili, întrucât situaţia economică a României s-a înrăutăţit
Traian Băsescu: România nu va îndeplini parametrii fixaţi cu FMI pentru 31 decembrie

Potrivit economistului-şef al BCR, Lucian Anghel, cu prima evaluare „stăm bine“, fiindcă Ministerul Finanţelor a reuşit să se menţină, în prima jumătate a anului, în marjele trimestriale de deficit. Informaţia este confirmată de surse oficiale din minister, care atestă că şi ţinta pe trimestrul II va fi atinsă.

Problema apare, însă, când vorbim despre trimestrele III şi IV. „Primele discuţii vor fi pe evaluarea PIB. Cum acesta scade vertiginos (cel puţin, aşa ne arată cifrele pe primul trimestru), evident că vor apărea modificări“, spune Anghel.

„Finanţele au reuşit să respecte ţintele pe primele două trimestre. Va fi, însă, aproape imposibil să ne încadrăm în cele fixate pentru ultimele două trimestre ale anului“, a precizat Anghel. Economistul este convins că renegocierea deficitului se va produce simultan cu impunerea unor noi condiţii. Acestea ţin de natura cheltuielilor bugetare, ce vor trebui concentrate pe investiţii.

Cheltuielile bugetare, o problemă

Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar spune că reprezentanţii FMI vor fi înţelegători cu autorităţile de la Bucureşti. „Probabil că noul deficit bugetar se va plasa în jurul valorii de 6,5% din PIB. Există, însă, restanţe mari la investiţii şi depăşiri intolerabile ale cheltuielilor cu personalul din sectorul bugetar. Aici se vor concentra şi condiţiile finanţatorilor“, a declarat Baltazar.

Insistenţa FMI pe reducerea cheltuielilor bugetare este o certitudine şi pentru economistul Daniel Dăianu. „FMI va fi flexibil cu deficitul bugetar dacă banii vor merge pe investiţii“, a spus Dăianu. În opinia directorului Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, marea restanţă a Guvernului este reforma instituţională şi legea salarizării unice, unde FMI va cere progrese mai rapide.

„În acest moment, prevederile din actualul acord nu mai sunt de actualitate. Situaţia economică se deteriorează rapid, iar conţinutul acordului trebuie adaptat la noile evoluţii“, a spus Voinea. Economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, confirmă că deficitul bugetar va fi renegociat la un nivel mai mare, dar atenţionează că acesta nu poate ajunge în ţintele propuse fără reducerea facturii sociale.

Reducerea facturii sociale, inevitabilă

„FMI va accepta creşterea deficitului, dar va cere măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Nu poţi să plăteşti salarii şi pensii cu jumătate din PIB-ul României“, spune Dumitru, precizând că legea salarizării nu a fost înţeleasă cum trebuie.

„Sindicatele nu au înţeles scopul acestei legi şi au cerut majorări incredibile. Legea trebuie să echilibreze salariile din sectorul public, ce au cunoscut o creştere nesustenabilă. Bugetarii au sporuri pentru tot felul de bazaconii. Primele sunt reglementate prin lege, când acestea ar trebui să se dea pe criterii de competenţă“, a conchis Dumitru.

Voinea: „Prima evaluare a FMI este un exerciţiu pur birocratic“

Economiştii intervievaţi de „Adevărul“ spun că cea de-a doua tranşă a împrumutului de la FMI nu este în pericol. „Această evaluare este un exerciţiu pur birocratic din partea FMI“, spune Liviu Voinea. La rândul său, Lucian Anghel precizează că această evaluare se bazează pe cifrele de la 30 iunie, ce arată că ţintele au fost îndeplinite.

Analiştii plasează noul deficit bugetar între 6%-7% din PIB. Liviu Voinea îşi nuanţează poziţia şi spune că noua cifră a deficitului ne va indica şi natura cheltuielilor.

„Dacă vom avea un deficit de 6% înseamnă că acesta provine din scăderea încasărilor la buget. Dacă va fi de 7% sau peste, atunci avem o creştere a investiţiilor“, a precizat Voinea. Principala restanţă a Guvernului rămâne, în opinia economiştilor, nereformarea aparatului birocratic, astfel că reprezentanţii FMI ar putea cere urgentarea măsurilor de reducere a cheltuielilor cu personalul bugetar.