Restanţele la FMI încep să se adune

Restanţele la FMI încep să se adune

Peste zece zile începe cea de-a doua evaluare a măsurilor economice asumate de România faţă de finanţatorii externi. Una dintre ideile de bază ale raportului publicat la 10 octombrie de specialiştii Fondului are putere de concluzie: „Există încă riscuri în implementarea programului“.

Dacă la prima evaluare – cea din luna august – s-a constatat că nu au existat probleme în aplicarea măsurilor asumate faţă de FMI, la a doua evaluare lucrurile ar putea să se complice. Sosirea delegaţiei Fondului, la 21 octombrie, s-ar putea produce într-un moment politic cel puţin delicat.

Dar, dincolo de gravitatea disputelor politice, rămân câteva restanţe importante, de natură economică. În primul rând, România a cerut, odată cu vizita din luna august, o derogare de la criteriul de performanţă ce prevedea scăderea arieratelor în economie. Cererea a fost acceptată, cu promisiunea că statul român va lua măsuri urgente pentru scăderea datoriilor interne, ce au depăşit nivelul convenit cu 0,1% din PIB.

Autorităţile române s-au angajat să le reducă pe cele acumulate pe parcursul acestui an până la sfârşitul lunii septembrie şi să le aducă la nivelul de la sfârşitul lui 2008, adică  la 1,06 miliarde de lei. Restul datoriilor ar trebui reduse până la finele lui 2010.

O nouă restanţă amintită în raportul FMI este monitorizarea performanţei autorităţilor locale, a instituţiilor autofinanţate şi a companiilor de stat. „Situaţia companiilor publice s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a creşterilor masive de salarii negociate la sfârşitul lui 2008, punând presiune pe buget“, se arată în document.

Nu numai că lipsesc măsurile concrete privind eficientizarea companiilor de stat, dar, mai mult, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat că datoriile istorice ale Termoelectrica (535 de milioane de lei) şi ale Companiei Naţionale a Huilei (trei miliarde de lei) vor fi şterse. Noroc cu un raport al Consiliului Concurenţei şi al Societăţii Academice din România, care arată că ştergerea datoriilor neînsoţite de măsuri de restructurare reală – exact ceea ce ne cere şi FMI – reprezintă ajutor de stat incompatibil.

Alegerile, un prag greu de sărit

Trei incertitudini planează asupra capacităţii Guvernului de a duce la bun sfârşit Programul Economic. Două dintre ele sunt relativ independente de voinţa Executivului de a face reformă: un an agricol slab şi o altă criză a pieţelor financiare regionale ce ar destabiliza cursul de schimb.

O agricultură anemică în 2009 ar însemna o amânare a revenirii pe creştere economică, previzionată pentru trimestrul al treilea al acestui an. A treia incertitudine poate fi, însă, gestionată de Guvern: alegerile din noiembrie, mai exact instabilitatea politică înainte şi după acest moment.

Revenind la capitolul criterii de performanţă, legea salarizării unitare a fost, până la urmă, adoptată, chiar dacă autorităţile au fost de acord, la presiunea sindicatelor, să o amendeze.

Tot la presiunea sindicatelor, Guvernul a renunţat momentan la măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul: cele zece zile de concediu fără plată sau reducerea masivă a aparatului bugetar. Prin urmare, respectarea ţintei de deficit bugetar – 7,3% din PIB – devine problematică, doar dacă nu se taie, din nou, din bugetele de investiţii.