Exportatorii români ies în lume cu trei noi branduri

Industria uşoară, mobila şi şantierele navale vor fi promovate sub o identitate naţională Sloganurile vorbesc despre tradiţie, acolo unde se poate, despre competitivitate, dacă se mai

Industria uşoară, mobila şi şantierele navale vor fi promovate sub o identitate naţională

Sloganurile vorbesc despre tradiţie, acolo unde se poate, despre competitivitate, dacă se mai poate, şi despre creativitate, cât cuprinde. Deşi nu debordează de imaginaţie, cel puţin arată că exportatorii vor "o schimbare" pentru a ieşi în lume.

Obiectiv foto stilizat, înconjurat de tricolor, ca un "zoom în industria română de modă şi textile - Branduri creative şi competitive". Secţiune într-un trunchi de copac stilizat sub forma unui scaun, pe fondul culorilor naţionale: "Mobila românească - stil, confort, durabilitate". O cârmă de vapor ca un simbol al "pavilionului românesc".

Această baterie de imagini îşi propune să întregească forţa de convingere pe care o au trei industrii româneşti pe pieţele externe - industria uşoară, a mobilei şi a construcţiei navale. Imaginile, care au fost deja prezentate la târgurile internaţionale de profil, sunt realizate "in house" (în interior) în fiecare ramură. Practic, siglele au fost create de designeri din rândul producătorilor, spune Sorin Rogoveanu, şeful Serviciului Târguri Internaţionale, din cadrul Departamentului de Comerţ Exterior.

Astfel, procesul de fabricaţie al brandului nu a implicat bani publici, precum în cazul "Romania IT", singurul brand comercial de până acum.

Departamentul de Comerţ Exterior (DCE) din cadrul Ministerului pentru IMM-uri şi Comerţ se va ocupa însă de înregistrarea brandurilor la OSIM şi apoi de gestionarea acestora.

Costin Lianu, directorul general al DCE, vede în această colaborare un exemplu de funcţionare a parteneriatului public-privat, stabilit prin formula Consiliului de Export, şi anunţă că pentru perioada următoare se pregătesc noi branduri, pentru domeniul vie - vin, componentelor auto, aeronautică, agricultură ecologică. Acţiunile vor depinde şi de rezultatele studiului privind competitivitatea economiei româneşti, studiu realizat de către Banca Mondială.

Croitoraşul Europei, la concursul de creaţie

Chiar şi fără un studiu amănunţit, confecţiile şi industria uşoară, în general, nu pot lipsi dintr-o listă a sectoarelor de bază ale economiei româneaşti. "De patru-cinci ani suntem prima ţară din Europa după exporturile de confecţii în UE", arată Maria Grapini, preşedintele patronatului din industria uşoară. Evident, motorul a fost dat de lohn, producţia "cu materialul clientului".

Dar creşterea costului cu forţa de muncă a începu deja să se vadă, şi ponderea acestuia a scăzut de la 85% la 65%, potrivit datelor patronatului. Scăderea exportului de îmbrăcăminte a fost compensată de creşterea de pe segmentul încălţăminte, astfel că, pe ansamblul industriei uşoare, exporturile să rămână practic la acelaşi nivel în euro, circa 3,8 miliarde, o cincime din total exporturi.

Maria Grapini spune că peste 500 de firme din întreaga industrie au trecut deja la producţia sub un brand propriu, iar dintre acestea circa 100 ies în lume, la târgurile de fashion. La târguri este nevoie de un brand de industrie, "care să transmită ideea de creativitate şi competitivitate. În primul rând creativitate, pentru că altfel nu rezistăm în piaţă", spune Elena Perseil, creatoarea brandului naţional.

"Ştiu ce caută străinii, pentru că de 12 ani am brandul propriu sub care export în Franţa", adaugă ea.

Flota s-a dus, nu şi constructorii de nave

Un brand mai puţin "perceptibil" pare să fie cel al producătorilor navali. Imaginea face trimitere mai degrabă la flotă, un concept dispărut din "mărcile" românilor.

Totuşi, mai suntem producători de nave. Mai sunt 10 şantiere funcţionale, cu 14.000 de lucrători, iar anul trecut s-a trecut de nivelul de 500 milioane de euro, cifră de afaceri. "Anul acesta vom ajunge la 600 de milioane de euro" - spune Gelu Stan, preşedintele Asociaţiei constructorilor de nave. Cea mai mare parte din această performanţă este realizată, de departe, de marile şantiere care "navighează" sub branduri internaţionale (olandeze, coreene, norvegiene).

Preşedintele Anconav crede însă că se justifică şi un brand naţional, pentru că "nu ne-am pierdut identitatea de constructori buni. Chiar şi în şantierele privatizate, putem spune că în jur de 20% din comenzi sunt aduse de renumele şantierului", arată Gelu Stan, care este şi directorul general al Damen Galaţi.

"Scaunul", piesa de rezistenţă din mobilă

Industria lemnului (inclusiv mobila) dă o altă imagine tradiţională a sectoarelor în care ştim că "suntem buni". Vânzările la export ale sectorului, de 1,6 miliarde (8% din total exporturi - date la 31 august), au crescut cu peste 13% faţă de anul trecut.

Aparent stăm bine, pentru că încă avem excedent în acest sector, dar nu se ştie până când, în condiţiile în care importurile au crescut cu 30%. Dacă ne uităm doar la mobilă, vedem că exporturile (444 milioane de euro) au scăzut cu peste 4%. Poate că scaunul începe într-adevăr să devină un brand, pentru că este produsul cu una dintre cele mai mari creşteri din tot exportul românesc - 47%, ajungând la vânzări de 234 milioane de euro.

Dar nu toţi producătorii consideră necesară existenţa unui brand de industrie. "Nici nu ştiam că s-a creat un asemenea brand. După părerea mea, în lume nu prea mai e nimeni interesat de cine e producător. Astăzi, mobila se vinde în cea mai mare parte sub brandul magazinului de desfacere", spune Dan Şucu, patronul Mobexpert, considerat cel mai mare exportator de mobilă din ţară. Practic, sub brandul Mobexpert vinde doar în Bulgaria, unde are deschis magazin.

Brand tânăr, aştept companiile

"Romania IT, talent creativ, excelenţă tehnică", primul brand de industrie, are aproape un an de la lansare, şase apariţii la cele mai mari târguri de profil din lume. De asemenea, are girul asociaţiilor autohtone din domeniul IT. DCE spune că din cele 90 de firme participante la târguri, "peste 75% au apreciat ca pozitivă existenţa brandului din IT".

Totuşi, brandul nu este încă adoptat de nicio firmă, nu este prezent pe nicio carte de vizită. De-abia luna trecută s-a constituit comitetul Romania IT, cel care gestionează brandul IT şi acordă drepturile de utilizare. "A durat cam mult, dar am vrut să avem puse la punct toate detaliile", spune Valerica Dragomir, preşedintele Comitetului, directorul executiv al Asociaţiei patronale a industriei de software.

Până în acest moment, companii precum Siveco şi Softwin, branduri în sine, s-au arătat dispuse să adopte şi brandul naţional. Pentru alţii încă nu a venit momentul - Brandurile noastre, Axigen şi Avangate, sunt relativ noi (de doi ani pe piaţă),iar promovarea în paralel cu un alt brand încă şi mai tânăr nu este de dorit în această etapă. Nu excludem însă o viitoare asociere cu Romania IT", spune Iuliana Butuc-Cerchez, director de comunicare Gecad Group.