Creşterea păsărilor de rasă, între hobby şi afacere

România are circa 800 de crescători de păsări de rasă. Vin la expoziţii şi stârnesc admiraţia vizitatorilor, care le pozează cu telefonul mobil: rase grele, de carne, rase mai mici, de

România are circa 800 de crescători de păsări de rasă. Vin la expoziţii şi stârnesc admiraţia vizitatorilor, care le pozează cu telefonul mobil: rase grele, de carne, rase mai mici, de ouă, sau păsări crescute exclusiv pentru frumuseţea lor. Toate au nume ciudate, cu rezonanţe exotice pentru necunoscători: Brahma, Cochinchina, Plymouth, Orpington.

Mai nou, unii proprietari de restaurante expun găini de rasă pentru un plus de originalitate, iar proprietarii de vile, deşi mănâncă pui din supermarket, cumpără găini frumoase pentru a însufleţi gazonul.

Deşi nu e o afacere superrentabilă, crescătorii de păsări de rasă reuşesc să facă atâta profit cât să-şi susţină hobby-ul. Constantin Niţă, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de păsări de puritate genetică din Breaza, spune că, din cauza costurilor destul de ridicate pe care le presupune întreţinerea, această afacere nu o poate concura pe cea cu pui broiler obişnuiţi. "Dacă o găină din rasele grele ajunge la maturitate - 4 - 5 kg - în 18 luni, un broiler de carne ajunge în două luni la 2 kg", explică Constantin Niţă. Costurile pentru întreţinerea unei păsări de rasă depăşesc 100 lei anual, apreciază Vasile Miroşeanu, vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Păsări Pajura-Ilfov, care era plecat, ieri, la Craiova, la un alt crescător, pentru a aduce un anume cocoş, văzut în toamnă la Indagra, în vizită la Bucureşti. Pasiunea îl mână şi pe Ioan Floca, din Sibiu, care creşte de 15 ani păsări de rasă. Are până la 200 de păsări, din circa 40 de rase.

Genoteca naţională, distrusă după Revoluţie

După ce neglijenţa a distrus după Revoluţie genoteca de la Constanţa, statul se chinuie să formeze o nouă bază genetică naţională, subvenţionând crescătorii de păsări de rasă. Subvenţia, de 35 lei pe cap de pasăre anual, acoperă circa 30% din costurile de întreţinere. Însă, birocraţia este semnificativă, consideră Constantin Niţă, care, pentru a obţine subvenţia, s-a chinuit anul trecut luni bune să reunească într-o federaţie naţională circa 20 de asociaţii din cele 40 existente. Federaţia crescătorilor de păsări de rasă, iepuri de rasă şi porumbei de ornament a fost înfiinţată după această formulă pentru a se putea afilia organizaţiilor similare europene. Afilierea le va permite crescătorilor români să participe la expoziţii internaţionale şi să colaboreze, de pe un statut de egalitate, cu asociaţii similare din statele UE.

În România există la acest moment aproape 30.000 de exemplare monitorizate, alte 5.000-6.000 de păsări de rasă, nemonitorizate, fiind răspândite prin gospodării individuale. Subvenţia de la stat ajunge pentru circa 4.000 de exemplare, 14 exemplare din fiecare rasă pe fiecare crescător. Ioan Floca a depus actele din toamnă, dar tot nu ştie dacă va obţine ceva. Genoteca naţională constituie baza pentru dezvoltarea noilor hibrizi, în eventualitatea că industria comandă ceva. Deocamdată, explică Constantin Niţă, industria românească n-a lansat nicio comandă. Combinatele de creştere a păsărilor preferă să ia pui de o zi din străinătate, la preţuri mult mai ieftine.

Afacerile cu zburătoare, scoase din oraşe

Gripa aviară a lovit cu vigoare în această afacere. După ce ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a lansat în dezbatere publică o lege pentru protejarea sănătăţii oamenilor care îi scotea în afara oraşelor pe crescătorii de păsări, problema a fost pasată autorităţilor locale. Primăriile din Braşov, Mediaş, Sibiu au decis deja că această afacere nu mai are loc în oraş. "Oamenii sunt disperaţi, sunt nominalizaţi ca rezerve de gene şi autorităţile îi obligă să se mute. Sunt asociaţii care funcţionează şi de 100 de ani. Este greu să-ţi ia din curte 50 de păsări de un milion lei (vechi) bucata", spune Constantin Niţă.

Baza ieftină de furajare, condiţie de profitabilitate

Principala condiţie de profitabilitate este baza ieftină de furajare. Există fermieri care cresc 10 păsări, ca hobby, dar şi fermieri cu 2 - 3 sute de păsări, unde e vorba de o afacere. Unii fermieri sunt specializaţi într-o anumită rasă, alţii au un portofoliu diversificat. Fiecare rasă trebuie să stea în incinte separate, pentru a păstra puritatea genetică. Un ou de Cochinchina sau Brahma (rase grele de carne) costă un euro bucata, iar unul de gât golaş pitic - 2 lei. Un pui de 4-5 luni poate fi luat în toamnă, după ce crescătorii fac selecţia proprie, cu 50-60 de lei.

Recent a început să se dezvolte o piaţă nouă, animată de proprietarii de vile care dau milioane bune pentru a-şi decora gazonul cu păsări frumoase, deosebite, dar şi de proprietarii de restaurante care vor să marcheze puncte de originalitate în faţa consumatorului.