Creşterea creditelor, mină de aur pentru recuperatori

Clienţii preferaţi ai colectorilor de creanţe sunt rău-platnicii care au contractat împrumuturi pentru nevoi personale. Într-un clasament al domeniilor din care provin cei mai mulţi

Clienţii preferaţi ai colectorilor de creanţe sunt rău-platnicii care au contractat împrumuturi pentru nevoi personale.

Într-un clasament al domeniilor din care provin cei mai mulţi rău-platnici urmăriţi de recuperatorii de datorii, primul loc este ocupat de bănci şi instituţiile financiare nonbancare. Urmează, în ordine, telefonia mobilă, asigurările, construcţiile şi activităţile de retail - vânzări directe de produse cosmetice, comerţ cu autovehicule etc. Veniturile totale ale colectorilor de debite au fost de peste 15 milioane de euro în 2006, această piaţă crescând odată cu dezvoltarea creditelor de consum.

Colectorii de creanţe estimează că piaţa pe care activează ei va creşte în 2007 şi următorii ani prin valoarea şi volumul mare al creditelor acordate, şi nu prin aportul de clienţi noi. Recuperatorii cred că managementul creanţelor nu a ajuns încă la maturitate în România, dar 2007 este anul în care aproape toate băncile comerciale vor externaliza serviciile de colectare a datoriilor recente, cu excepţia celor provenite din credite ipotecare.

"În România se întâmplă acest lucru pentru că există o dezvoltare puternică a băncilor, iar acestea se concentrează pe acordarea de credite şi aleg să externalizeze serviciile de colectare. Actualele condiţii ale pieţei ne permit creşteri de peste 20% ale cifrei de afaceri pentru 2007 şi estimăm acelaşi ritm de creştere şi pentru 2008", ne-a declarat, ieri, Georg Kovacs, managing partner al EOS KSI România - lider al pieţei autohtone de administrare a creanţelor.

Românii, mai nerăbdători decât polonezii

Oficialul EOS a adăugat că în timp ce în alte state, precum Polonia şi Ungaria, creanţele de recuperat sunt cele pentru care plata a fost întârziată mai mult de 90 de zile, în România sunt întâlnite şi cazuri în care plata a fost întârziată numai zece zile. Valoarea medie a datoriilor pe cardurile de credit ale românilor este de circa 100 euro, în timp ce pentru celelalte împrumuturi, nivelul este de 5.000 - 6.000 euro. Potrivit lui Kovacs, cei mai buni plătitori sunt locuitorii din Transilvania şi Bucureşti, la polul opus situându-se cei din nordul şi sudul ţării.

Se ascute concurenţa între recuperatori

Nivelul de profit al unei companii de pe piaţa de colectare a creanţelor este în medie de 15-20% din cifra de afaceri, nivel la care se situează şi EOS KSI România. "Problema pe care o avem acum este că suntem plătiţi la comision din ceea ce recuperăm, iar veniturile au scăzut din cauza concurenţei de pe piaţa românească", a explicat Kovacs. EOS KSI România gestionează în prezent un portofoliu de peste 80 milioane euro de la clienţi din diverse domenii.

Printre aceştia se numără aproape toţi jucătorii din piaţa de telecomunicaţii, 14 bănci, companii de asigurări, instituţii financiare nebancare (IFN), companii de produse cosmetice, companii de IT, precum şi cele din sectoarele de distribuţie, auto, construcţii şi transporturi.

În prezent, EOS KSI România recuperează creanţe cu valoare mai mică, în special de la populaţie, dar urmează ca, de anul viitor, să se extindă şi pe piaţa recuperărilor de creanţe cu o valoare mai mare de 100.000 euro de la companii (business to business) şi de la populaţie (business to credit).

Oportunităţile vinşi de peste graniţă

Colectarea transfrontalieră a creanţelor comerciale, cu valori cuprinse între 100.000 şi 200.000 de euro, reprezintă un sector de viitor pentru companiile recuperatoare de datorii din zona central şi est-europeană.
Dezvoltarea colectării creanţelor în sectorul transfrontalier, în special pentru SUA, este una dintre direcţiile pe care se va axa, în următoarea perioadă, şi compania EOS KSI. În prezent, în România activează circa şapte jucători mari şi 30 de firme mai mici în acest domeniu. Pentru comparaţie, în Polonia există aproape 600 de agenţii mari şi mijlocii care asigură colectarea şi managementul creanţelor.

Motivele neplăţii sunt de natură socială

Cel mai important lucru pentru un recuperator de datorii este să înţeleagă motivul pentru care a apărut incidentul de plată. "Ca să-şi motiveze întârzierea, cei mai mulţi invocă probleme de natură socială, cum ar fi pierderea slujbei sau reducerea veniturilor, dar şi diversele probleme de familie", explică Georg Kovacs.

El adaugă că au fost şi cazuri când persoana în cauză plecase din ţară înainte să-şi plătească datoriile.
Majoritatea băncilor mari externalizează serviciile de colectare de creanţe, produsele vizate fiind cu precădere cardurile de credit şi împrumuturile de consum, şi mai puţin cele ipotecare. "Tipul de conturi externalizate de bănci s-a schimbat în ultimul an şi jumătate.

Acum sunt externalizate împrumuturi personale şi carduri de credit. Încă nu se externalizează credite ipotecare", a spus Georg Kovacs. El a explicat că pentru moment împrumuturile ipotecare nu sunt externalizate, întrucât portofoliul de astfel de credite nu este suficient de mare.

>> În România există o dezvoltare puternică a băncilor care se concentrează pe acordarea
de credite şi aleg să externalizeze serviciile
de colectare
Georg Kovacs
managing partner EOS ksi România

Etapele recuperării

1. Datornicul primeşte o scrisoare în care recuperatorul se prezintă şi explică detaliile datoriei, ca şi posibilele consecinţe ale neplăţii;
2. Se stabileşte un contact, de regulă telefonic, pentru a se purta un dialog deschis pe tema datoriei în cauză. Este momentul în care recuperatorul încearcă să afle adevăratul motiv al întârzierii;
3. În funcţie de motivele neplăţii, se poate organiza un plan de eşalonare a datoriei, cu un calendar ferm al rambursărilor;
4. În zilele stabilite pentru plăţile eşalonate, persoana în cauză este anunţată prin SMS că a venit scadenţa stabilită pe cale amiabilă;
5. Dacă datornicul se dovedeşte a fi răuvoitor, acesta primeşte o somaţie de plată;
6. Apelarea instanţelor judecătoreşti şi apoi executarea silită ar fi ultima fază în care se poate ajunge.