Constructorii români atacă piaţa niponă

Zece firme de arhitectură şi trei de construcţii caută ajutor european pentru a reînnoda tradiţia proiectelor la mii de kilometri de casă. Programul EU Gateway, menit să faciliteze accesul firmelor europene pe pieţe greu accesibile ca Japonia sau Coreea, a atras din partea României un număr record de aplicanţi.

Noutatea programului, dar şi dificultatea de a rezista pe o piaţă locală în fierbere, a determinat 13 firme româneşti să opteze pentru o aventură de business în Ţara Soarelui Răsare.

Constructorii români reiau astfel tradiţia dinainte de 1989 când erau renumiţi pentru proiectele dezvoltate în toate zonele exotice, pornind de la Egipt şi până în Irak. Ca număr de aplicanţi, România este urmată la o distanţă foarte mare de Polonia. Prima fază a programului EU Gateway este destinată companiilor inovatoare din arhitectură şi construcţii.

Cea mai mare parte a solicitanţilor unui sprijin european în penetrarea pieţei japoneze au fost firmele de arhitectură mai deschise la nou, potrivit companiei de audit Deloitte, cea care a coordonat acest proces.

Inovaţia, la mare căutare în Asia

Companiile care au aplicat la acest program vor mai trece printr-o ultimă fază de selecţie, rezultatele finale urmând a fi anunţate la sfârşitul lunii noiembrie. Cele selectate vor avea parte de diverse programe de training atât în România, cât şi în Japonia, în vederea familiarizării cu mediul de business şi cultura niponă.

Ulterior, li se va facilita legătura cu o serie de posibili parteneri japonezi. Programul a fost un succes pentru companiile medii din ţările din Uniunea Europeană. „Aceste companii trebuie să fie, în primul rând, inovatoare, să vină cu tehnici de producţie sau soluţii noi.

O parte din arhitecţii din România au mai lucrat în echipe internaţionale şi au fost atraşi de program, deoarece e mai uşor să inovezi acolo”, a declarat Corina Ifrose Murafa, business analyst consulting Deloitte. Arhitecţii caută de asemenea o breşă de dezvoltare, având în vedere că multe companii multinaţionale din România prezente pe piaţa de construcţii îşi proiectează lucrările apelând la specialişti străini.

Accesul pe piaţa japoneză e îngreunat în mod normal de bariere tehnologice şi legislative. Condiţile pentru a aplica la acest program ţin de prezenţa unui capital european, de desfăşurarea în trecut a unor activităţi internaţionale şi de capacitatea de dezvoltare pe acest plan.

Constructorii au de lucru acasă

Numărul mic de aplicanţi din alte ţări europene este motivat de oportunităţile mari de dezvoltare pe acele pieţe. De altfel, acest lucru s-a reflectat şi în ceea ce priveşte numărul de aplicanţi români din sectorul construcţii. Astfel, doar trei companii producătoare de materiale de construcţii au decis să-şi încerce norocul în Japonia.

Inovaţia este şi mai dificilă în acest domeniu. În ciuda unui ritm de dezvoltare accentuat, piaţa de construcţii din România este departe de a fi una matură. Cea mai mare parte din câştigurile de pe această piaţă revine unui număr redus de companii, celelalte fiind supuse unei lupte dure de supravieţuire.

Potrivit datelor Asociaţiei Române a Antrepenorilor în Construcţii, în anul 2007 pe piaţă activau peste 60.000 de companii. Din acestea, numai 4,9% au raportat o cifră de afaceri mai mare de 1,34 milioane euro. Cele cu afaceri mai consistente acoperă circa 75% din câştigurile din acest domeniu. Pentru acest domeniu perspectivele nu mai sunt atât de roz ca în anii precedenţi.