Buticul de la ţară merge bine în vremuri de criză

adevarul

Publicat: 26.10.2009 21:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 11:44

În sate şi în comune, comerţul tradiţional înfloreşte în dauna cumpărăturilor de la hipermarket. Dacă în Capitală chioşcurile au fost sufocate de hipermarketuri, în mediul rural, buticurile vând produse în valoare de 2.000 de lei pe zi, în special alimente.

Citiţi şi:

Jumătate dintre români cumpără în continuare alimente din micile magazine de cartier. Dacă la nivel naţional, comerţul tradiţional îşi menţine cota de piaţă, în Capitală, buticurile au pierdut demult lupta cu retailerii.

Chioşcurile acoperă doar 13% din comerţul bucureştean, potrivit unui studiu GfK. Mai mult, cota de piaţă a micilor afacerişti a scăzut la jumătate faţă de anul 2005 din cauza intrării pe piaţă a tot mai multe lanţuri de hipermarketuri.

Micile magazine din comuna Floreşti, judeţul Cluj, prosperă în ciuda faptului că aici s-a deschis primul mall din judeţ. Odată cu dezvoltarea imobiliară a zonei, au apărut zeci de astfel de unităţi situate la parterul blocurilor nou-construite. Iar oamenii cumpără de toate, mai ales seara.

„Le este mai comod să coboare la parter, decât să meargă câţiva kilometri până la hipermarketurile din oraş“, consideră Andra Mureşan, vânzătoare la unul dintre magazine.

Comercianţii spun că este greu de întocmit un top al celor mai bine vândute produse. „Pâinea este pe locul întâi. Se vând bine şi celelalte produse alimentare, dar şi obiecte de uz casnic“, afirmă Dana Popa, vânzătoare.

Concurenţa nu îi sperie pe micii comercianţi

Şi carnea de pui este căutată. Vinerea şi sâmbăta dimineaţa, magazinele ce vând carne de pui provenită de la
cele două ferme din sat sunt luate cu asalt de floreşteni pentru că preţurile sunt mai mici cu 25% decât în hipermarketuri. Şi patronii magazinelor săteşti din Bacău spun că afacerile lor merg ca „pe roate“. Ei cumpără marfă ieftină de la hipermarketuri şi pun un adaos comercial mic.

Rulajul este, în schimb, unul mare. Şi asta pentru că în multe cazuri nu există concurenţă din partea unor produse binecunoscute precum sucul Coca-Cola sau salamul Campofrio. La sate, produsele ieftine ce nu au căutare la oraş se vând pe bandă rulantă. Cine a trăit o viaţă în mediul urban se poate să nu fi auzit de Berea Faleza sau Premium Senior ori de băuturi răcoritoare precum Salsa ori Adio Sete.

Ştefan Gheorghiu şi-a deschis un butic în urmă cu doi ani, în comuna Săuceşti, aflată la zece kilometri de municipiul Bacău. Nu l-a speriat faptul că în sat erau deja opt magazine mixte. Iar, în ultimul an, cifra de afaceri a crescut cu 20%. Şi aici se cumpără cel mai frecvent pâine, ţigări şi detergenţi.

Zilnic, el vinde marfă de 2.000 de lei, dar ţine magazinul deschis şi câte 12 ore. Gheorghiu recunoaşte că are un avantaj faţă de alţi comercianţi pentru că şi-a construit magazinul pe pământul părinţilor. Locuitorii din Săuceşti merg săptămânal la Bacău, dar cumpără doar lucrurile pe care nu le găsesc în comună. Iar preţul rămâne

factorul determinat de achiziţie. „Prefer magazinele de aici pentru că au aceleaşi preţuri ca la oraş. Găsesc aproape tot ce am nevoie şi atunci nu mai are sens să plec la Bacău“, spune Elena Stegaru, o localnică.

Marfa vândută se trece „la caiet“

În comuna Dăeşti, din Vâlcea, la multe magazine săteşti, jumătate din vânzare se face pe datorie. „Cei mai mulţi clienţi sunt pensionari, le dăm pe datorie pentru că au un venit stabil şi pot plăti“, povesteşte Eugenia Mirea, proprietara unui butic de la ţară. Localnicii cumpără în special produse alimentare. „Vindem pâine, dar şi mezeluri, ţigări şi cafea“, explică ea.

La polul opus, în comunele aflate la mare depărtare de Râmnicu Vâlcea, precum Guşoeni, se cumpără produse ce pot fi găsite doar la oraş. „Se vând bine pamperşii, crema de ras, chiar şi prezervativele“, povesteşte Nicolae Micuţ, un proprietar de magazin din Guşoeni. Şi Cristina Lupu din localitatea Holboca, judeţul Iaşi, şi-a deschis un magazin sătesc în urmă cu trei ani.

„La început a mers treaba. Apoi, oamenii au cerut să fie trecuţi pe caiet şi îmi aduceau banii la două săptămâni după ce luau produsele. Acum, mai bine stau cu marfa pe raft decât să o dau pe datorie“, spune ea. Femeia are de recuperat de la cei trecuţi pe caietul datornicilor aproximativ 5.000 de lei.

Au contribuit: Vasile Racoviţan, George Cojocaru, Sergiu Mir şi Mihai Popa.

Produsele nealimentare rămân pe raft

Proprietarii micilor magazine săteşti spun că articolele de îmbrăcăminte, deodorantele şi şosetele stau neatinse cu lunile pe raft, în aşteptarea clienţilor. Ei mărturisesc că abia reuşesc să scoată un profit de 700 - 800 de lei lunar.

Ce se vinde la buticuri