Bruxelles-ul rediscută reţeaua europeană de transport

La începutul lunii viitoare, România mai are o şansă să prindă trenul proiectelor prioritare în cadrul reţelei transeuropene de transport. Săptămâna aceasta, la Strasbourg, a avut

La începutul lunii viitoare, România mai are o şansă să prindă trenul proiectelor prioritare în cadrul reţelei transeuropene de transport.

Săptămâna aceasta, la Strasbourg, a avut loc o întâlnire între Comisia de Transport a Parlamentului European şi comisarul pentru transporturi al Executivului european, Jacques Barrot. "În general, aceste întâlniri permit Comisiei Europene ca, prin consultări cu parlamentul, să analizeze oportunitatea sau necesitatea introducerii unor noi iniţiative legislative", explică europarlamentarul Adriana Ţicău, vicepreşedintele Comisiei parlamentare de Transport.

În cadrul întâlnirii, comisarul Barrot a arătat că, la începutul lunii mai, la Ljubljana, va avea loc o întâlnire a miniştrilor de transport din Statele Membre, în cadrul căreia se va discuta şi revizuirea şi dezvoltarea viitoare a reţelei de transport transeuropean. Reuniunea va fi urmată de o alta dedicată zonei Balcanilor de Vest şi la care vor participa miniştrii transporturilor din regiune.

"Acum este momentul ca România să-şi prezinte proiectele prioritare în acest domeniu, care ar trebui să vizeze şi infrastructura de cale ferată de mare viteză, dezvoltarea porturilor Constanţa şi Mangalia, dezvoltarea transportului pe Dunăre", spune Adriana Ţicău.

După cum am mai arătat în "Adevărul", la sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană transmitea o informare privind selectarea proiectelor care ar putea primi finanţare europeană în cadrul programului TEN-T (reţeaua transeuropeană de transport), perioada 2007-2013. În urma selecţiei, Comisia propunea statelor membre şi Parlamentului European 30 de pachete de proiecte, pentru un buget de 5,1 miliarde de euro.

România era prinsă doar "tangenţial" în finanţarea pentru studiul privind o autostradă Atena-Sofia-Budapesta. Un alt calup de proiecte în care teoretic România ar fi putut fi încadrată este cel privind ruta fluvială Rin-Main-Dunăre. Dar aici finanţările se opresc la studiile privind îmbunătăţirea navigaţiei pe secţiunea maghiară.