Autorităţile române, gură spartă

Autorităţile române, gură spartă

Companiile străine renunţă la investiţiile din România şi din cauza oficialităţilor locale, care promit ce nu pot oferi. Primarii se laudă că pot oferi facilităţi fiscale, că există forţă de muncă sau că au terenuri disponibile, informaţii care contrazic datele obţinute deja de investitori.

Fiecare ţară îşi laudă marfa, dar nu poţi să te lauzi cu luna de pe cer şi tu să nu ai nimic. „Există tendinţa de a exagera lucrurile pentru a fi convingători. Investitorii verifică din trei surse şi, dacă nu se confirmă ce spune primarul, prima impresie e clară, l-ai pierdut“, a spus Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul de Seară“ din Timişoara.

Pe lângă laudă, autorităţile locale au obiceiul să promită că vor oferi sprijin necondiţionat pentru o investiţie, lucru care nu se întâmplă.

„Dacă autoritatea spune «da, rezolvăm cu autorizaţii, rezolvăm cu utilităţi, rezolvăm cu transport», atunci să se şi ţină de cuvânt. Dacă tu, ca autoritate, spui că se rezolvă şi dai un timp, dar nu te ţii de cuvânt, atunci investitorul îţi pleacă”, a mai spus Sorin Maxim. După eşecuri de plasare a unor investiţii în zona Banatului, cauzate de atitudinea edililor, specialiştii de la ADR Vest au decis să le impună autorităţilor un ghid de comportament, de la ce şi cât să vorbească, până la ţinuta vestimentară.

Banatul, pe lista pierzătorilor

„Le sugerăm uneori ce trebuie să facă, ce trebuie să spună, cât să se laude. Investitorii sunt sensibili la atitudinea pe care o au ceilalţi faţă de ei, de la cum sunt primiţi, dacă se ţin autorităţile de cuvânt, dacă la şedinţă nu doarme primarul când este prezentată compania, dacă au răbdare cu ei“, a mai explicat Sorin Maxim.

Unul dintre exemplele de laudă şi de indiscreţie care au pus Banatul în lista pierzătorilor este proiectul Mercedes. Investitorii au cerut discreţie totală pentru intenţia lor de a reloca o fabrică din Germania în vestul României, intenţie respectată la nivel naţional, însă la nivel local informaţia a fost folosită în campanie electorală de fostul preşedinte de Consiliul Judeţean Timiş, Marius Popovici. Ulterior, compania a început negocieri pentru investiţia de 800 de milioane de euro cu autorităţile din Kecskemet, Ungaria, unde cei de la Mercedes au găsit corectitudine.

Un alt exemplu în acest sens este fabrica de componente auto pe care Renault ar fi vrut să o construiască la Titu, în judeţul Dâmboviţa. Compania franceză a renunţat, într-un final, la această investiţie, din cauza neînţelegerilor cu autorităţile locale legate de preţul terenului. Probleme de acest tip au întâmpinat şi austriecii de la Voestalpine, care aveau şi Constanţa pe lista posibilelor amplasamente pentru realizarea unei noi oţelării, investiţie de peste cinci miliarde de euro.

Nokia, alungată de autorităţile din Mureş

La 15 ianuarie 2006, Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş, a dezvăluit intenţia companiei Nokia de a investi în judeţ, într-un interviu acordat unui cotidian local. Interviul a fost publicat imediat după vizita unei delegaţii finlandeze şi a fost urmat de o conferinţă de presă, pe aceeaşi temă, susţinută şi de Consiliul Judeţean Mureş.

Ulterior, administraţia locală şi cea judeţeană s-au acuzat reciproc de pierderea investiţiei din cauza divulgării proiectului înainte ca reprezentanţii companiei să oficializeze alegerea. În urma acestui scandal, Nokia a mutat proiectul la Cluj.

Investiţii în scădere

Investiţiile străine directe în România au scăzut în primele şapte luni cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 3,09 miliarde de euro. În august, Guvernul a decis desfiinţarea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), instituţia care promovează imaginea României şi climatul investiţional autohton în mediile de afaceri internaţionale, activitatea acesteia urmând să fie preluată de Ministerul pentru IMM-uri.