Asiaticii, primii investitori în industria reciclării din România

Investitorii din acest domeniu mizează pe creşterea gradului de colectare a deşeurilor sub ameninţarea directivelor europene

La marginea Buzăului s-a dezvoltat cea mai mare platformă a industriei de reciclare din ţară. După cinci ani, investitorii din Taiwan şi Elveţia au început să facă profit din sticlele PET aruncate de români. Peste alţi cinci ani programează să scoată bani şi din frigiderele, televizoarele şi calculatoarele vechi date la gunoi.

La sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii "platformei industriale verzi" din Buzău au venit la Ministerul Mediului din Bucureşti să se intereseze în legătură cu aducerea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) din ţările UE. Vor să investească opt milioane de euro într-o instalaţie de reciclare până la sfârşitul anului. Capacitatea totală va fi de 50.000 de tone, iar pentru anul viitor se aşteaptă să adune din ţară mai puţin de jumătate din "materia primă". Ministerul le-a dat un răspuns mai puţin aşteptat - "de-abia după 2011 pot fi importate DEEE pentru prelucrare. În acelaşi timp însă, exportul este liber".

"Asta e, nu dăm înapoi! Vom face investiţia integral şi cred că în cinci ani afacerea va ajunge la un echilibru", spune Clement Hung, preşedintele Taiwan Investments, compania care gestionează investiţiile de la Buzău.

"Investitorii noştri sunt mari companii care activează în domeniul reciclării în Taiwan şi fonduri de private equity, deci sunt obişnuiţi să vadă în viitor. Ei ştiu că reciclarea este o problemă de educaţie. Apoi, trebuie conştientizată problema deşeurilor. De ce în în alte părţi sunt rate de reciclare foarte ridicate? Pentru că le-a ajuns până aici", adaugă Hung, arătând "plastic" cum lumea civilizată este sufocată de deşeuri.

Norma europeană la deşeuri este de 4 kg pe cap de locuitor

Tânărul manager vine dintr-o ţară unde rata de colectare şi reciclare a deşeurilor este de 70-80%. Aici, în Balcani, un asemenea procent este de-a dreptul utopie. A apărut însă o premisă necesară pentru a derula şi aici o afacere în domeniul reciclării - nu e vorba de educaţie, cât de... directiva europeană. România are normă ca până la sfârşitul anului viitor să ajungă la patru kilograme de deşeuri echipamente electrice şi electronice colectate pe cap de locuitor. De asemenea, trebuie valorificate între 50 şi 80% din greutatea echipamentelor.

Un calcul simplu arată nu numai că fabrica Greenwee de la Buzău ar lucra la întreaga capacitate, dar mai rămâne marfă şi pentru o altă instalaţie, pe care se gândesc să o amplaseze la Cluj.

Investitorii mai iau în calcul câteva lucruri importante. "Din câte ştim, suntem cei mai avansaţi din ţară într-o asemenea investiţie. Noi deja am comandat echipamentele în Taiwan şi Germania, ţările care sunt cele mai avansate în acest domeniu. În plus, mizăm pe faptul că suntem cunoscuţi pentru experienţa noastră în reciclarea plasticului şi avem suficient capital de lucru pentru a susţine activitatea la început", spune Adin Ionescu, directorul general al Greenwee.

Apoi, se bazează pe faptul că autorităţile de mediu vor urmări ca reciclarea să se facă "ca la carte". Cele mai sensibile deşeuri sunt cele care conţin lichide şi gaze nocive, precum frigiderele. "Astăzi, dacă cineva zice că reciclează un frigider, o face ilegal. Pentru că nu poţi tăia un frigider decât în condiţii speciale", spune Adin Ionescu. De asemenea, lucrătorii trebuie să fie pregătiţi pentru o asemenea activitate. Se estimează că la noua capacitate de la Buzău vor lucra 60 de oameni, în trei schimburi. Astfel, dacă va lucra după standardele internaţionale, fabrica va fi căutată de producători/asociaţiile de producători care trebuie să-şi îndeplinească normele de reciclare, urmând să fie plătită din timbrul verde plătit de consumatori tocmai în acest scop.

Concurenţa vine
din Germania

Teoretic, ecuaţia reciclării are toate şansele să ducă, mai devreme sau mai târziu, la rezultatul scontat. Dar concurenţa nu doarme".

Există şi acum mici firme care, cu investiţii de câteva mii de euro, s-au specializat în reciclarea plasticului de la tastaturi, spe exemplu. Sau, în cazul frigiderelor, concurenţa vine din Vest. Spre exemplu, firma BTM Waste Recycling din Bucureşti a strâns câteva mii de bucăţi pentru a le trimite în Germania, la o fabrică de reciclare. Afacerea rentează, spune Cristian Socol, patronul firmei. Frigiderele provin în general de la companii care au făcut investiţii de modernizare şi au plătit celui care le ia vechile aparate (altfel, ar fi trebuit să plătească la salubritate).

"Investitorii noştri din Taiwan şi Elveţia ştiu să privească în viitor. Problema deşeurilor va fi, mai devreme sau mai târziu, conştientizată şi în România."
Clement Hung, preşedinte Taiwan Investments

Circuitul PET-ului în afacere - profit 8%

Lunar se pun pe piaţă circa 10.000 tone de ambalaje PET. Din acestea sunt recuperate, direct sau de la alte firme de colectare, circa 2.500 tone. Din 2.000 tone de PET prelucrate lunar rezultă circa 1.600 tone de fulgi, care apoi prelucraţi se transformă în 1.500 tone de fibră sintetică. În linii mari acesta este traseul economic al PET-ului pe platforma de la Buzău. La Iaşi, o investiţie similară pe platforma fostei fabrici Terom va duce la o cantitate lunară de 1.300 tone de fibră. "Cu o cifră de afaceri de 40-50 milioane de euro pe an, am ajuns la o rată de profitabilitate de 5-8% pe an", spune Cristinel Dobrotă, directorul general al Greentech. Compania a demarat pregătirile pentru listarea la bursa de valori, un pas pentru atragerea de fonduri pentru investiţii, dar şi pentru a aduce în conştiinţa publică problema reciclării.