Aderarea la UE a lovit micile restaurante de cartier

Deşi ca valoare piaţa este în creştere, numărul de unităţi scade din cauza nerespectării normelor impuse de uniune Piaţa românească de alimentaţie publică, evaluată la două

Deşi ca valoare piaţa este în creştere, numărul de unităţi scade din cauza nerespectării normelor impuse de uniune

Piaţa românească de alimentaţie publică, evaluată la două miliarde de dolari, reprezintă una dintre cele mai mici din Europa, dar cu potenţial de extindere rapidă, pe fondul creşterii economice, a nivelului de trai şi a turismului.

În opinia jucătorilor de pe această piaţă, turismul şi mediul de afaceri sunt principalii factori care au influenţat creşterea pieţei de alimentaţie publică, susţinută în special de pătura populaţiei cu venituri medii şi peste medie.

"Pe măsură ce populaţia este tot mai ocupată, tot mai mulţi români doresc să comande mâncare la serviciu sau să ia prânzul sau cina la restaurant, aceasta reliefând o nouă tendinţă în piaţă.

Am constatat că nu se mai găteşte acasă pe motiv de lipsă de timp, iar treptat se va contura şi la noi pătura medie, formată din angajaţi cu venituri medii sau peste medie, cu program încărcat, care cel puţin la prânz vor lua masa în oraş", a declarat pentru "Adevărul" Radu Culcea, managerul restaurantului Taste Grill & Pasta, din Bucureşti.

Radu Culcea consideră că modelul ţărilor occidentale, unde majoritatea locuitorilor iau masa în oraş, se conturează din ce în ce mai mult şi în România şi va influenţa semnificativ creşterea acestei pieţe în următorii ani.

Numărul unităţilor este în scădere

Deşi ca valoare piaţa de profil a înregistrat un trend pozitiv, totuşi ca număr de unităţi aceasta este în scădere, în special pe segmentul unităţilor de cartier, care nu au reuşit să se alinieze la standardele din domeniu, impuse de Uniunea Europeană.

"Consumatorul este din ce în ce mai exigent în ceea ce priveşte calitatea serviciilor, în condiţiile actuale de concurenţă. Mergând pe modelul impus de Uniunea Europeană, multe dintre restaurantele de cartier nu au întrunit condiţiile de calitate şi au dispărut de pe piaţă", mai spune Culcea.

Potrivit unui studiu realizat de compania de retail audit şi cercetare a pieţei MEMRB, numărul restaurantelor a scăzut anul trecut cu aproape 7%, iar cel al barurilor cu 9%.

"Piaţa HoReCa a scăzut cu 6,5% ca număr de locaţii, în 2006, comparativ cu 2005", a declarat pentru "Adevărul" Galina Chicu, client services în cadrul companiei de cercetare MEMRB.

Românii alocă 10% din venituri pentru a lua masa în oraş

Potrivit datelor MEMRB, piaţa de HoReCa autohtonă este dominată de baruri, PUB-uri şi bufeturi, care deţin o pondere de 70% din piaţă, urmate de restaurante, cu 14%, unităţi de tip fast-food 10,4% şi cafenele 5,5%.

Deşi este foarte dinamică, totuşi piaţa românească de alimentaţie publică reprezintă una dintre cele mai mici din Europa, dar cu potenţial de extindere rapidă, pe fondul creşterii economice, a nivelului de trai şi a turismului.

Conceptul "livrare la domiciliu", din ce în ce mai apreciat

Cu toate că valoarea pieţei româneşti de alimentaţie publică a crescut în ultimii ani, piaţa românească se situează, totuşi, sub media europeană din punct de vedere al sumelor alocate pe cap de locuitor pentru serviciile out-home.

Potrivit studiilor de piaţă, în România o familie consumă doar 10% din venituri pentru acest gen de servicii, comparativ cu 30% media europeană sau 50% în SUA.

Ca urmare a creşterii nivelului de trai şi a salariilor, în Bucureşti şi alte oraşe mari din ţară, pe această piaţă şi-au făcut apariţia concepte noi, precum restaurante cu livrare la domiciliu, însă acest gen de servicii este încă exploatat la un nivel destul de scăzut în România, comparativ cu ţările din Vest.

"Acestea vor cunoaşte o dezvoltare accentuantă pe piaţa românească în anii următori, susţinute de ritmul trepidant şi de stilul de viaţă ocupat al populaţiei din mediul urban", consideră Radu Culcea.

Potrivit lui Culcea, piaţa de food service va creşte nu numai în volum, ci mai ales ca valoare, deoarece românii sunt din ce în ce mai preocupaţi de calitatea serviciilor şi a produselor.

Totodată, consumatorii sunt atraşi de locaţiile deosebite, ceea ce explică creşterea unor segmente cum ar fi cafenelele sau restaurantele medii. "Restaurantele medii din afară obţin cele mai mari venituri din prânz. La noi totuşi, pentru cină vin cei mai mulţi clienţi", a adăugat managerul retaurantului Taste Grill and Pasta.

Segmentarea pieţei HoReCa, la nivelul anului 2006

Potrivit unui studiu al companiei Euromonitor International, divizia de cercetare a Economist Inteligence Unit (EIU), piaţa românească de alimentaţie publică s-a situat, în 2006, la două miliarde de dolari, cu o creştere anuală medie de 26%.

În perioada 1999-2005, România a consemnat cea mai mare creştere din regiunea centrală şi est-europeană în ce priveşte numărul restaurantelor deschise, în perioada 1999-2005, cu o rată medie anuală de creştere de 17%. Acesta situează numărul unităţilor la 15.700, la nivelul anului trecut, un număr însemnat însă, raportat la numărul de locuitori, acesta este considerat destul de scăzut de către analiştii Euromonitor.

Din punctul de vedere al tipologiei consumatorilor, cercetarea relevă că aceştia sunt persoane active, cu vârste între 20 şi 40 de ani şi cu venituri medii sau ridicate.