Termopanele ţin piaţa sticlei pe linia de plutire

Potrivit specialistilor, piaţa geamurilor termoizolante va înregistra în acest an o creştere cu aproximativ 30% Vânzările de sticlă şi ceramică fină vor stagna, în acest an, la

Potrivit specialistilor, piaţa geamurilor termoizolante va înregistra în acest an o creştere cu aproximativ 30%

Vânzările de sticlă şi ceramică fină vor stagna, în acest an, la nivelul de 250 milioane de euro. Singurul segment pe care se aşteaptă creşteri semnificative este cel al producţiei de sticlă float clară şi de sticlă low-E, produse ce se folosesc la realizarea geamurilor termoizolante.

Campionii de pe piaţa sticlei sunt producătorii de geamuri termoizolante. Afacerile lor au cunoscut o evoluţie constantă în ultimii ani, tendinţă care, spun specialiştii, se va păstra şi în anii viitori. "Preconizez pentru acest an o creştere de piaţă de 30%, pentru că geamurile termoizolante nu se vor folosi doar în construcţii.

O bună parte a populaţiei optează frecvent pentru acest tip de sortimente", a declarat Maria Dănciulescu, directorul patronatului sticlei STICEF. Geamul izolant, numit şi "termopan", măreşte gradul de protecţie termică a unei ferestre. Chiar şi cel mai simplu pachet de geam izolator reduce cu peste 50% rata de transfer termic în comparaţie cu geamurile obişnuite.

Piaţa sticlei menajere a scăzut cu 80% faţă de 1989

Pe de altă parte, din cauza costurilor de producţie tot mai ridicate şi apariţiei produselor ieftine din China şi Turcia, multe fabrici autohtone de sticlă şi ceramică fină şi-au închis porţile. Dacă, după 1990, în România au apărut circa 450 de fabrici şi mici ateliere de sticlărie şi ceramică fină, în ultimii ani, numărul acestora a scăzut considerabil, ajungând în prezent la circa 150 de astfel de producători. Cele mai multe fabrici au falimentat în perioada 2005 - 2006, printre acestea numărându-se Stipo Dorohoi, Sometra Gherla, Porţelanul Dorohoi, Stinat Timişoara.

Mai mult decât atât, în România nu se mai fabrică articole din cristal. Piaţa sticlei menajere a scăzut, în ultimii 18 ani, cu aproximativ 80%. "Cea mai importantă problemă a jucătorilor români o reprezintă creşterile sistematice ale preţurile gazului metan, energiei electrice şi a materiilor prime.

Consumul energetic are o pondere de circa 60% în totalul costurilor de producţie. Se preferă sticla turcească, care este mai ieftină, fiind fabricată pe maşini automate, cu o mai mare productivitate şi cu costuri de producţie de 100 de ori mai mici decât în cazul fabricării manuale. În România nu se produce nimic pe maşini automate, fiind singura ţară din Europa care mai fabrică sticlărie prin procedee manuale", a completat Dănciulescu.

Geamul de tip low-E, 75% din vânzări

Sticla specială cu control termic (low-E) şi sticla float se folosesc la realizarea geamurilor termoizolante. Preţurile acestora trebuie calculate în funcţie de geometria suprafeţei unde se va monta geamul. "Există câţiva zeci de parametri care determină preţul. Prima problemă este să decidem dacă dorim ca tâmplăria să fie din PVC, aluminiu, lemn sau lemn stratificat.

PVC-ul a câştigat teren în faţa lemnului sau aluminiului, deoarece oferă cel mai bun raport calitate-preţ, asigurând o bună protecţie termică deoarece îşi păstrează calităţile între -50 grade C şi +80 grade C, în timp ce aluminiul pierde mai repede căldura.

În prezent, geamurile de tip low-E deţin o pondere de aproximativ 75% din totalul vânzărilor şi cred că acest procent va mai creşte", a declarat Marin Cruţescu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Ferestre, Uşi, Faţade şi Geam Termoizolator din România (ANPFR).