România, în topurile imobiliare internaţionale

Casele din Cluj sau Timişora, mai scumpe decât cele din Varşovia şi Istanbul. Efervescenţa pieţei imobiliare locale stârneşte interesul investitorilor străini. O afirmaţie care acum este

Casele din Cluj sau Timişora, mai scumpe decât cele din Varşovia şi Istanbul.

Efervescenţa pieţei imobiliare locale stârneşte interesul investitorilor străini. O afirmaţie care acum este probată şi de numărul mare de studii care includ şi România. Coldwell Banker Affiliates of Romania şi Cushman&Wakefield, două importante companii de consultanţă, surprind în cifre afacerile imobiliare autohtone, raportându-le la un context internaţional.

Un studiu realizat de compania americană Coldwell Banker plasează Bucureştiul la jumătatea clasamentului privind preţul mediu al unei locuinţe de 204 metri pătraţi, un oraş totuşi mai scump decât capitala Olandei sau decât oraşul francez Nisa.

"Trebuie precizat însă că reşedinţele luate în calcul au corespondentul pe piaţa românească a unor locuinţe adresate persoanelor cu venituri medii şi mari", nuanţează reprezentanţii locali ai Coldwell Banker. Tot ei apreciază că pe piaţa locală, acest tip de reşedinţă se regăseşte cu precădere în zona central-nordică a Capitalei, atât pentru apartamente, cât şi pentru vile. În cazul provinciei, acest tip de oferte se aplică doar pentru vilele din marile oraşe ale ţării.

Astfel, preţul unei locuinţe de 204 metri pătraţi din Bucureşti ajunge la 607.200 de dolari, cele mai scumpe locuinţe din Capitală aflându-se în vilele şi în apartamentele din zonele Dacia şi Dorobanţi, unde preţurile ajung la 880.000 de dolari, respectiv 770.000 de dolari. Şi oraşele de provincie româneşti sunt adesea mai scumpe decât capitale europene precum Varşovia sau Istanbulul.

Aceste oraşe sunt depăşite din punct de vedere al preţurilor şi de Cluj-Napoca cu un nivel de 620.000 de dolari, şi de Timişoara cu 594.000 de dolari. "Bucureştiul, fiind capitală, este de departe oraşul cu preţurile cele mai ridicate, motivaţia principală fiind concentrarea mare de investitori care dezvoltă proiecte noi, precum şi cererea din ce în ce mai mare pentru acest tip de suprafeţe", afirmă Anda Marian, director de vânzări în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Cea mai scumpă casă din Bucureşti este la Grădina Icoanei

Toate acestea sunt însă medii ale pieţei. Vârfurile pieţei rezidenţiale bucureştene au fost radiografiate de un top realizat de compania imobiliară Regatta. Conform acestuia, cele mai scumpe zece case scoase la vânzare în Bucureşti şi în zonele limitrofe valorează 39,2 milioane euro.

Preţurile celor zece locuinţe variază între 2,5 şi 6,5 milioane de euro, în funcţie de locaţie, suprafaţa de teren aferentă, aria construită, arhitectură şi valoarea de piaţă. Imobilul de pe prima poziţie, cu o valoare de piaţă de 6,5 milioane euro, a fost construit pentru poetul Octavian Goga, ulterior fiind reşedinţa lui Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, pe durata mandatului său.

Vila este structurată pe demisol, parter şi două etaje, totalizând 1.200 metri pătraţi construiţi şi beneficiază de o suprafaţă de teren de 822 metri pătraţi. Locul doi este ocupat de o vilă din Piaţa Romană, cu o valoare de piaţă de 5,5 milioane euro, cu o suprafaţă construită de 1.350 de metri pătraţi, amplasată pe un teren de 780 metri pătraţi.

Pe poziţia a treia, compania Regatta a plasat un imobil din zona Dacia-Eminescu, evaluat la 4,5 milioane euro. Vila este construită pe un teren de 1.800 de metri pătraţi şi are o suprafaţă construită de 1.000 metri pătraţi. Pe următoarele locuri se află imobile localizate în zona Armenească şi în apropiere de Grădina Icoanei, care au preţuri de patru milioane de euro.

Angajaţii cei mai nefericiţi stau în birourile din Bucureşti

Un studiu dedicat analizei pieţei imobiliare din marele oraşe europene realizat de Cushman&Wakefield surprinde minusurile Capitalei României. Angajatorii intervievaţi opinează că Bucureştiul este oraşul cu cea mai modestă calitate a vieţii. Pe primul loc în top se află oraşe precum Barcelona sau Geneva. Şi în ceea ce priveşte transportul citadin percepţia investitorilor străini cu privire la Bucureşti este foarte proastă. Un trafic mai greoi este indicat de repondenţi doar pentru capitala Italiei. Londra, Parisul şi Berlinul sunt percepute drept metropole în care a circula cu maşina nu constituie o problemă pentru angajaţi.

Atragem însă investitori pentru că personalul care ocupă noile clădiri de birouri are salarii mici. În studiul Cushman, cele mai mici costuri cu personalul se întâlnesc în Capitala României, urmată de cea a Poloniei şi Ungariei. Cel mai descurajator este însă faptul că Bucureştiul este oraşul cu cea mai mică notorietate în rândul capitalelor europene. Doar 20% din cei intervievaţi cunosc oraşul lui Bucur drept o locaţie de afaceri, la polul opus situându-se Londra cu o notorietate de peste 86%.

Chiar şi în aceste condiţii, Răzvan Gheorghe, general manager Cushman & Wakefield Activ Consulting, opinează că "Bucureştiul creşte ca şi capacitate de a acomoda business în strânsă legatură cu dezvoltarea economică şi regională. Mărimea oraşului şi capacitatea sa de dezvoltare sunt factori importanţi care cresc atractivitatea. Bucureştiul reprezintă, în momentul de faţă, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor. Cred ca acesta este chiar termenul definitoriu pentru Bucureşti în contextul actual".

Mărimea oraşului şi capacitatea sa de dezvoltare sunt factori importanţi care cresc atractivitatea. Bucureştiul reprezintă, în momentul de faţă, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor
Răzvan Gheorghe,
general manager Cushman & Wakefield Activ Consulting