Relaxarea creditării umflă artificial preţul terenurilor

Constructorii de malluri şi clădiri de birouri caută noi locaţii sau îşi canalizează investiţiile către provincie Terenurile, investiţia imobiliară a momentului, au la baza

Constructorii de malluri şi clădiri de birouri caută noi locaţii sau îşi canalizează investiţiile către provincie

Terenurile, investiţia imobiliară a momentului, au la baza evaluării lor galopante numărul mare de tranzacţii cu caracter speculativ. Voci din piaţă susţin că banii pompaţi de instituţiile de credit în acest segment al pieţei ridică artificial preţul metrului pătrat.

În acest context, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, avertiza că banca centrală monitorizează atent evoluţiile de pe piaţa imobiliară autohtonă în încercarea de a preîntâmpina o criză similară celei din SUA.

Daiana Voicu, directorul companiei Willbrook Management International, firmă care dezvoltă proiectul Cathedral Plaza, crede că în acest moment afacerile cu terenuri sunt în bună măsură apanajul celor interesaţi de comerţul cu astfel de proprietăţi şi nu de o investiţie pe termen lung. "Supraevaluarea terenurilor le face tot mai atractive pentru cei care încearcă să obţină un profit din cumpărarea şi revânzarea într-un termen cât mai scurt a acestora.

Banca Naţională a României ar trebui să intervină în mecanismul de acordare a creditelor pentru terenuri astfel încât acestea să fie mai interesante şi pentru developeri, care îşi obţin profitul în urma dezvoltărilor imobiliare pe acele terenuri", afirmă managerul Willbrook Management.

Extravilanul creşte cu 40%

Pipera şi Trafic Greu sunt zonele care în cursul anului trecut au cunoscut cea mai spectaculoasă evoluţie a preţului terenurilor. La sfârşitul anului 2006, estimările specialiştilor arătau că preţurile au crescut în medie cu 20-40% faţă de începutul anului. În Trafic Greu, spre exemplu, preţurile s-au dublat în numai 12 luni, ajungând în acest interval de la un nivel de 200-250 euro pe metrul pătrat la 500-600 euro pe metrul pătrat.
Prognozele marilor agenţii imobiliare indică o continuare a acestui trend şi în acest an.

Este aşteptat ca la finele lui 2007 aprecierea medie a acestui tip de proprietate imobiliară să fie de 40% în cazul terenurilor situate în extravilan şi de 20% pentru cele din interiorul Capitalei. Cei de la Willbrook indică drept zone cu potenţial maxim de dezvoltare locaţii care până anul acesta nici nu erau luate în discuţie. Rahova şi chiar Ferentariul se ridică odată cu întreg sudul Bucureştiului.

Atractive devin mai ales prin prisma preţurilor, dar şi a terenurilor disponibile, Bucureştii Noi, Chitila, Sălăjanul sau Gara Obor. Pentru zonele mai puţin dezvoltate în prezent sunt estimate creşteri impresionante, care pot atinge chiar la 100%.

Centrul Capitalei, zonă închisă

Orice încercare de a construi un imobil de proporţii în centrul Capitalei se loveşte de un obstacol de netrecut. Lipsesc terenurile disponibile. În consecinţă, dezvoltatorii de birouri high class îşi îndreaptă atenţia spre zone mai îndepărtate de centrul oraşului, precum Băneasa, Semănătoarea, Pipera sau Bulevardul Expoziţiei.
Acelaşi lucru se poate observa şi pe segmentul dezvoltărilor comerciale.

Aici s-au înregistrat cele mai mari creşteri, pentru proiecte comerciale din interiorul oraşului preţul metrului pătrat de teren ajungând chiar şi la 600 de euro.

Provincia este atractivă

În acest context, o tendinţă remarcată de specialiştii companiei DTZ este aceea ca dezvoltatorii de spaţii de birouri să se îndrepte şi către provincie. Ei motivează această schimbare de strategie prin faptul că "marile corporaţii, după ce au intrat pe piaţa românească, intenţionează să-şi consolideze afacerile şi se extind şi către restul ţării.

În acelaşi timp, companiile locale de succes vor să se mute în clădiri moderne", spune Cristian Ustinescu, business development manager în cadrul DTZ. El spune că această tendinţă este deja vizibilă în oraşe precum Braşov sau Sibiu, dar şi oraşele mai mici vin din urmă. Zalăul este un astfel de exemplu. Avrig 35 Group este un investitor care a investit 2,5 milioane de euro într-o clădire de birouri care scoate pe micuţa piaţă aproximativ 4.000 de metri pătraţi.