Reabilitarea termică, surprinsă de iarnă
0
Lucrările pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor nu pot continua la o temperatură mai mică de cinci grade. Totuşi, se deschid săptămânal noi şantiere. Proprietarii multora dintre locuinţele la care se fac izolaţii plătesc muncitori care să vină să remedieze diferite „greşeli“. În plus, materialele folosite sunt de slabă calitate.
Selectarea blocurilor care au fost cuprinse în programul de reabilitare termică s-a făcut după criterii numai de autorităţile locale ştiute. Într-o primă fază urmau să se înceapă lucrările la construcţiile situate pe bulevardele principale, ca să se dea o nouă faţă oraşelor.
Dar s-a ajuns la situaţia în care două blocuri sunt frumos colorate, iar următoarele zece sunt vechi şi prăfuite. „Administratorul nostru cunoştea pe cineva care avea o rudă la primărie, astfel încât am avut noroc să fim printre primii la care s-au înălţat schelele", povesteşte locatara unui bloc din Ştefan cel Mare, la care lucrările au fost deja finalizate.
Lucrările se termină într-un secol
Dacă ţinem cont de ritmul cu care s-au făcut lucrările anul acesta, probabil că atunci când vor fi reabilitate ultimele blocuri, cele făcute primele vor fi gri şi cu tencuiala căzută.
„În cadrul programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanţare în anul 2009, au fost finalizate până la 8 decembrie 2009 un număr de 388 blocuri de locuinţe", spun reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL).
Asta dintr-un total de aproape de 90.000 de blocuri, adică trei milioane de locuinţe care ar trebui reabilitate conform planurilor autorităţilor. La un prim calcul reiese că va fi nevoie de mai mult de 100 de ani ca toate aceste clădiri să fie finalizate.
Dar cum lucrările în multe dintre cartiere se fac româneşte, sau altfel spus, de mântuială, până atunci probabil că ele vor avea nevoie de nenumărate reparaţii.
Rezistenţa în timp,o necunoscută
Un prim semnal este faptul că, deşi afară temperatura scade în fiecare noapte sub cinci grade, limita minimă la care pot fi puse în operă majoritatea materialelor de construcţii, muncitorii continuă cu mult elan să se apuce de renovat blocurile.
„Odată cu scăderea temperaturii exterioare sub 5 grade Celsius nu se mai pot continua lucrările de intervenţie cu excepţia subsolului cladirii", spune Victor Manea, de la Dosetimpex SRL Timişoara, firmă de construcţii care, din anul 2006 până în prezent, a elaborat proiectele de reabilitare termică pentru aproximativ 103 blocuri.
Durata operaţiunilor este cuprinsă între două şi şase luni, în funcţie de de suprafaţa construcţiei, de complexitate şi de condiţiile meteo. Iar în condiţiile în care există blocuri în Bucureşti la care lucrările abia au fost demarate, cu siguranţă recepţia nu se va putea face înainte de venirea zăpezii şi gerului.
„Una e cum arată această rebilitare la recepţie şi alta cum va arăta în timp. Rămâne să vedem cum se vor comporta clădirile după această iarnă. Pe afară clădirile arată bine. Este foarte important cum vor evolua în timp", recunoaşte şi Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii.
Reparaţia reparaţiei
Ce părere au locatarii despre faptul că îi poate prinde iarna cu lucrările nefinalizate? Dan Sandu, care locuieşte într-un bloc proaspăt reabilitat, a fost nevoit să angajeze o echipă de muncitori care să acopere distanţa rămasă între perete şi noile profile.
„Şuiera vântul prin casă mai rău ca afară. Şi mai am şi un copil de trei ani, pe care nu îmi permit să-l las în frig până binevoieşte firma care s-a ocupat de reabilitare să vină să rezolve ce ar fi trebuit să facă din start", spune Sandu.
Mai mulţi locatari ai blocurilor proaspăt renovate de pe Şoseaua Mihai Bravu au fost nevoiţi să facă reclamaţii după ce muncitorii au strâns schelele şi au declarat că lucrările au fost finalizate cu „succes".
Bucureşteanul M.I. a bătut recordul în materie de „ghinion". Muncitorii au omis să îi pună chiar geamurile în sine. A sunat la firma care executa lucrarea şi, după ceva vreme, s-au prezentat câţiva reprezentanţi ai companiei să remedieze problema.
Anca S. a apelat la o altă variantă pentru a fi sigură că lucrurile se vor desfăşura „ca la carte". Ea locuieşte într-un bloc de pe Şoseaua Colentina, unde lucrările sunt în plină desfăşurare.
„I-am servit pe muncitori cu o cafea, cu o prăjitură, am încercat să fiu un pic atentă cu ei, iar ca răsplată, atunci când le-am atras atenţia că ceva nu este în regulă, au reparat ce făcuseră pe grabă", spune ea.
Recunoaşte că a avut noroc că şi-a putut permite să stea acasă cu ochii pe ei, ca să fie sigură că totul va fi bine.
Ea avea deja puse termopane în jumătate din locuinţă şi e încântată că i-a „rezolvat" statul cealaltă parte, pentru că nu mai avea bani de investit în acest scop. „Dar, pe de altă parte, produsele pe care le folosesc ei acum sunt de cea mai proastă calitate", constată Anca S.
Firmele preferă să folosească cele mai ieftine produse pentru a se putea înscrie în preţul cu care au câştigat licitaţia pentru lucrări. „Se pune polistiren de o calitate inferioară sau tot felul de adezivi produşi prin garaje, de calitate indoielnică", spune Marcel Bărbuţ, director al companiei producătoare de materiale de construcţii Adeplast.
Şi asta pentru că legea nu este foarte clară cu privire la materialele folosite. „Prin proiect nu se poate impune folosirea unui anumit tip de materiale, ci doar condiţii minime pe care acestea trebuie să le îndeplinească", explică Victor Manea.
Nici lucrările nu se fac aşa cum ar trebui. „În nenumărate cazuri se vopseşte direct peste adezivul drişcuit. Blocurile, casele arată groaznic şi, după un timp, suprafeţele se crapă sau se decolorează", explică Bărbuţ.
Selecţia se face la mica înţelegere
Nici măcar firmele care fac lucrările nu trebuie să aibă un anumit statut. „Contractarea lucrărilor la blocurile nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii acestor programe, care sunt primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice", spun reprezentanţii MDRL.
Mai pe scurt, atâta vreme cât firma nu este în faliment sau urmărită penal şi eventual patronul cunoaşte pe cineva la primărie, contractul e ca şi semnat. Potrivit directorului general a Patronatului Societatilor în Construcţii, Adriana Iftime, multe dintre licitaţiile din toată ţara au fost câştigate de firme „fantomă", iar riscurile sunt foarte mari.
Chiar şi preţul depinde de cât de pricepuţi la negociere sunt reprezentanţii firmelor respective pentru că statul nu impune o sumă anume.
„Preţul unei lucrări de intervenţie pentru reabilitare se stabileşte în urma unei licitaţii publice, un nivel actual de preş fiind între 251,69 şi 294,8 lei pe metru pătrat", spune Victor Manea.
Singura condiţie impusă în mod clar de către autorităţi este creşterea performanţei energetice a blocurior de locuinţe şi anume consumul anual pentru încălzire să scadă sub 100 kilowaţioră pe metru pătrat arie utilă, în condiţii de eficienţă economică, conform OUG 18/2009.
Dar asta presupune mai mult decât izolarea pereţilor şi a gemurilor. Subsolurile în care bălteşte apa rămân în cele mai multe cazuri la fel, iar instalaţiile de încălzire prin ale căror ţevi ruginite picură apa nu sunt schimbate decât dacă locatarii sunt dispuşi să plătească lucrările din banii lor.
Ce presupune din punct de vedere tehnic reabilitarea termică?
Lucrările de intervenţie la anvelopa blocului de locuinţe sunt: izolarea termică a pereţilor exteriori; înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic; termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei; izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter; lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică; lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.
Se pot executa şi următoarele lucrări de intervenţie, justificate din punct de vedere tehnic în expertiza tehnică şi/sau în auditul energetic: lucrări de reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, inclusiv de refacere în zonele de intervenţie; lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului de locuinţe.
Se încarcă comentariile...
