Piaţa chiriilor de apartamente, o necunoscută şi pentru stat

Statul nu deţine în acest moment informaţii exacte despre piaţa chiriilor de apartamente. Nu are totodată nici instrumente legale de control. Astfel, nici nu-i de mirare că preţurile o iau

Statul nu deţine în acest moment informaţii exacte despre piaţa chiriilor de apartamente. Nu are totodată nici instrumente legale de control. Astfel, nici nu-i de mirare că preţurile o iau razna, iar chiriaşii se trezesc în stradă în toiul nopţii. Cercul vicios porneşte însă, întâi de toate, de la autorităţi, care nu au capacitatea de a instaura o minimă corectitudine în piaţă.

Câţi bani plătesc românii pe chiriile în apartamente? Aceasta este întrebarea pe care am adresat-o mai multor instituţii publice, precum Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, Gărzii Financiare sau Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Răspunsul oficial, primit la unison, a fost însă că nu există o bază de date centralizată, care să ofere o imagine de ansamblu a acestei pieţe. Singurele cifre, dar deloc edificatoare, ne-au fost furnizate de Fisc.

Estimări sumbre: 75% din apartamente se închiriază la negru!

În baza de date a acestuia există înregistrate peste 400.000 de contracte de cedarea folosinţei bunurile. Dar, fără să fie defalcate pe închiriere de terenuri, apartamente, case de vacanţă etc.

În acest context, analiştii imobiliari susţin că evaziunea fiscală în acest domeniu este semnificativă, aproape 75% din apartamente fiind închiriate la negru, adică fără contract înregistrat la Fisc. "Putem face doar estimări, în lipsa acestor date oficiale. Sunt de părere că în Bucureşti, spre exemplu, impozitul din chirii neîncasat este între 10 şi 20 milioane de euro. Poate chiar mai mult", a declarat, pentru "Adevărul", Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliară. Acesta consideră că nu doar statul este însă afectat, ci şi chiriaşul - pentru că nu are siguranţa locuinţei, dar şi proprietarul - pentru că riscă să nu îşi mai încaseze banii.

În afara proprietarilor care nu înregistrează contractul la Fisc, există însă alţii care o fac, dar declară venituri infime. Aceasta este şi cauza pentru care anumiţi contribuabili plătesc în contul impozitului aferent chiar şi un leu.

"Situaţia se datorează faptului că în cazul chiriilor nu există un plafon minim, similar celui care se ia în calcul de către notari, spre exemplu, în cazul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare. În cazul chiriilor se poate declara orice, din păcate, iar impozitul este astfel pe măsura sumelor declarate", a declarat, pentru "Adevărul", Cristian Nicolae Stoina, director executiv al DGFP Bucureşti. Acesta spune că statul nu poate interveni pe această piaţă neagră, în lipsa unui instrument legal. "Noi nu putem interveni în cadrul contractelor încheiate între cele două părţi", mai spune directorul DGFP Bucureşti. Nici Garda Financiară nu are în acest moment mijloace eficiente de control, întrucât, în marea majoritate a situaţiilor, evaziunea fiscală se face la înţelegerea părţilor.

În Capitală, deşi piaţa chiriilor a crescut spectaculos în ultimul timp, numărul persoanelor fizice care declară astfel de venituri a scăzut.

În cazul chiriilor se poate declara orice, din păcate, iar impozitul este astfel pe măsura sumelor declarate
Cristian Nicolae Stoina
director executiv al DGFP Bucureşti