Nume noi atacă topul celor mai scumpe artere comerciale

Analiştii imobiliari spun că în curând Lipscaniul şi Bulevardul Elisabeta vor concura nume consacrate precum Magheru sau Victoriei . Magheru şi Victoriei sunt zonele zero în materie de

Analiştii imobiliari spun că în curând Lipscaniul şi Bulevardul Elisabeta vor concura nume consacrate precum Magheru sau Victoriei .

Magheru şi Victoriei sunt zonele zero în materie de shopping autohton. Cele două artere comerciale sunt urmate îndeaproape în topul bulevardelor cu cele mai ridicate chirii de Brătianu, Dorobanţilor, Moşilor sau Ştefan cel Mare. Specialiştii din piaţă vorbesc însă de noi locaţii în ascensiune, în contextul în care numeroase branduri internaţionale caută să intre pe piaţa locală.

"Lipsacaniul sau Regina Elisabeta sunt străzile care, pe viitor, ar putea concura în materie de chirii ridicate cu locaţiile deja consacrate pe piaţă", spune Valentin Manu, şeful departamentului High Street Retail din cadrul Cushman & Wakefield Activ Consulting.

Problema cu care se confruntă numele mari care doresc să atace piaţa românească este stocul mic de metri pătraţi disponibili în zonele consacrate. Răzvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, surprinde succint realitatea bucureşteană. "Pe Bulevardul Magheru vorbim în principal de branduri locale, aici însă nu avem unităţi de suprafeţe mari pretabile pentru magazinele retailerilor internaţionali precum H&M sau Marks & Spencer.

Nu numai că stocul este foarte restrâns, dar şi spaţiile sunt fragmentate. Dacă pe marile bulevarde de shopping din lume spaţiile mari sunt cele mai râvnite, pe Magheru retailerii sunt nevoiţi să închirieze spaţii mici", opinează directorul de la Cushman & Wakefield. Şi asta în condiţiile în care chiriile practicate pe marile artere comerciale româneşti nu stau rău în topurile de profil internaţionale.

Bulevardul Magheru ocupă de mai bine de doi ani un onorant loc treizeci în ierarhia celor mai scumpe bulevarde din lume, conform datelor Cushman & Wakefield. Cu o chirie lunară de peste 100 de euro pe metrul pătrat, importanta arteră comercială bucureşteană depăşeşte cu mult media zonei, care abia dacă trece de 70 de euro pe metrul pătrat.

Napoca, cea mai scumpă stradă din provincie

Lucrurile nu stau foarte diferit nici în provincie. Clujul urmează Capitalei în top. Pe strada Napoca sau Eroilor se practică tarife care ajung la 60 de euro pe metrul pătrat, timp de o lună. Marile bulevarde din Braşov, Timişoara, Iaşi sau Constanţa înregistrează niveluri apropiate ale chiriilor, de aproximativ 40 de euro pe metrul pătrat, în cazul unor locaţii precum Republicii, Piaţa Victoriei sau Cuza Vodă.

Chiriile spaţiilor comerciale au crescut anul acesta pretutindeni în lume. Conform datelor companiei Cushman & Wakefield, majorarea pentru Europa Centrală şi de Est a atins 12,3%, în timp ce Europa de Vest a avut o creştere de numai 9,8%. Cel mai mare avans la nivel mondial a fost consemnat în regiunea Asia Pacific, de 23,8%, urmat de cel din Canada şi SUA, de 23%.

Cea mai ridicată chirie la nivel mondial este plătită la New York. Un metru pătrat pe Fifth Avenue scoate, în fiecare lună, din buzunarul chiriaşilor, peste 1.000 de euro. Cine şi de ce plăteşte aceste preţuri exorbitante? John Strachan, şeful departamentului de Retail la nivel internaţional al Cushman & Wakefield, consideră că "asistăm la o aliniere a destinaţiilor globale de shopping, fie că este vorba despre Fifth Avenue în New York, fie Causeway Bay în Hong Kong sau Avenue Champs-Elysees în Paris, unde retailerii vin cu magazine simbol în locaţii prestigioase pentru a ridica valoarea brandurilor. Aceste locaţii nu atrag doar clienţi locali, ci şi clienţi din toată lumea".

>> Regina Elisabeta este o altă arteră care ar putea concura în materie de chirii ridicate cu locaţiile deja consacrate pe piaţă
Valentin Manu,
şeful Departamentului High Street Retail din cadrul Cushman & Wakefield Activ Consulting

Mallurile, soluţia aleasă de retailerii de calibru

O concurenţă serioasă pentru magazinele care deţin locaţii de top o reprezintă mallurile, pentru care românii manifestă o apetenţă deosebită. Pe piaţa de retail din România au fost anunţate nu mai puţin de 100 de astfel de centre comerciale. Ele ar urma să fie inaugurate până în 2010.

Analiştii agenţiei imobiliare Eurisko susţin că multe dintre acestea nu au şanse reale de a fi finalizate, iar anii următori vor aduce chiar şi primele falimente. "Cred că doar 60-70% din centrele comerciale anunţate în România se vor finaliza, restul de 30% fie nu vor mai fi construite, fie îşi vor schimba destinaţia iniţială şi se vor transforma în proiecte rezidenţiale sau de birouri.

Piaţa va fi suprasaturată, şi în patru, cinci ani vom asista la eşecuri în domeniu când creşterea ofertei de produse comerciale va depăşi puterea de absorbţie a pieţei şi ritmul de dezvoltare economică", spune Daniel Nistor, acount manager al departamentului de retail al Eurisko.

În Capitală, valoarea randamentelor aduse de spaţiile comerciale stradale a scăzut simţitor în ultimii doi ani de la 9,5% în 2005, la 8,5% în 2006 şi, respectiv, 7,5% în primele nouă luni ale anului, potrivit lui Nistor. În oraşele mari, de cel puţin 300.000 de locuitori, randamentul investiţional al spaţiilor comerciale stradale este în prezent de 8-9%, în oraşele cu o populaţie de 200.000-300.000 de locuitori de 8,5-9,5%. Cele mai mari beneficii pot fi obţinute în localităţile cu populaţie mai mică de 100.000 de locuitori, randamentele generate în această situaţie fiind de 11-13%.