Curăţenie pe piaţa construcţiilor româneşti

Deşi afacerile de profil au un ritm de creştere impresionant, peste 500 de firme au intrat în faliment numai în prima jumătate a anului trecut Optimismul dat de cifrele-record cu privire

Deşi afacerile de profil au un ritm de creştere impresionant, peste 500 de firme au intrat în faliment numai în prima jumătate a anului trecut

Optimismul dat de cifrele-record cu privire la piaţa construcţiilor ascunde o luptă surdă pentru supravieţuire, într-un domeniu care rămâne încă foarte riscant. Numai în prima jumătate a anului trecut, peste 561 de firme de profil deschideau procedura de faliment. Un studiu al companiei Coface plasează sectorul construcţiilor pe locul al patrulea într-un top naţional al companiilor care au capotat în 2007. Cum este explicabil acest paradox românesc?

Firmele din construcţii au înregistrat creşteri şi de trei sau chiar patru ori ale cifrei de afaceri. "Însă multe dintre ele nu au avut capacitatea necesară de a face faţă tuturor contractelor. Multe firme nu au avut resursele umane şi nici experienţa necesare pentru a finaliza contractele. Datoriile de la bănci s-au acumulat şi astfel au ajuns în situaţia de faliment", se arată într-un studiu Coface.

Condiţiile impuse pe piaţă de aderarea României la Uniunea Europeană şi deficitul de forţă de muncă sunt alte motive esenţiale care au dus la falimentul unora dintre firmele din construcţii. "Este firesc, într-o economie de piaţă, să existe şi falimente. Aş identifica drept motive incapacitatea de adaptare la condiţiile pieţei şi ale licitaţiilor, dar şi nevoile salariale ale personalului.

Cine îşi permite să angajeze forţă de muncă calificată o face şi nu are nicio problemă. Unii nu îşi permit asemenea investiţii şi atunci decid să se retragă", declară pentru "Adevărul" Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii.

Cu toate acestea, piaţa construcţiilor va continua şi anul acesta să se dezvolte. Producătorii de materiale au prins în bugetele lor pe 2008 cheltuieli pentru dezvoltarea capacităţilor deja existente. "Poate creşterea nu va mai avea acelaşi nivel ca în 2007, dar cererea de locuinţe există în continuare. Oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Arad, Satu-Mare, Cluj sau Iaşi au proiecte în dezvoltare. Noi vom inaugura în primăvară o nouă linie de producţie modernă, la Muscel", spune Markus Wirth, director general al Holcim România.

Peştii mari determină înecul celor mici

Sistemul competenţelor certificate pentru firmele din construcţii poate fi o soluţie pentru salvarea firmelor mici, care nu mai pot face faţă concurenţei cu companiile mari.

"Piaţa nu este bine structurată. Firmele mari dau fiori pe spate companiilor mici. Ar trebui ca fiecare să fie expertizat şi certificat pe nivel de competenţe. De exemplu, o firmă mică ar putea începe doar pe partea de zugrăveli şi acest lucru să fie consemnat într-un certificat emis de autorităţi. Cu timpul, pe măsură ce firma respectivă îşi dezvoltă competenţele şi pe altă activitate, de exemplu montajul de gresie-faianţă, se adaugă şi acestea în certificat.

Când va exista această ordine în piaţă, lucrările vor fi de calitate şi toate firmele existente vor avea de lucru", spune Adriana Iftime, director general al Patronatului Societăţilor din Construcţii. Baza materială joacă şi ea un rol important în performanţele unei firme, pentru că determină calitatea produsului finit. "Firmele mici care nu au reuşit să se doteze cu utilaje nu mai reuşesc să facă faţă", explică Adriana Iftime.

Campionii europeni ai construcţiilor

Acest fenomen trebuie însă înţeles în contextul pieţei europene. Piaţa construcţiilor din România înregistrează cel mai rapid ritm de creştere din toate ţările Uniunii Europene, rata de dezvoltare fiind de aproape 15 ori mai mare decât media europeană, conform datelor Eurostat.

De altfel, volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele 11 luni ale anului trecut cu 34,1%, comparativ cu perioada similară a anului 2006. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), volumul lucrărilor construcţiilor în clădiri nerezidenţiale a crescut cu 37,3%, la clădirile rezidenţiale cu 29,3% şi cu 34,6% la construcţiile inginereşti. Pe elemente de structură, creşteri au fost înregistrate la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 37,8%, la lucrările de reparaţii capitale cu 35,6%, precum şi la lucrările de construcţii noi cu 32,3%.

Principalele motive ale falimentelor sunt inadaptarea la condiţiile pieţei şi ale licitaţiilor, dar şi nevoile salariale ale personalului
Laurenţiu Plosceanu,
preşedinte ARACO