Centrele comerciale, în oraş sau la periferie?

În ultimii ani, numărul oraşelor româneşti în care sunt amplasate centre comerciale de tip mall si hipermarket a crescut. Astfel, în prezent, putem vorbi de aproape 30 de localităţi dintre cele 39 cu peste 60.000 de locuitori, în care există cel puţin un mall.

Dacă în urmă cu trei ani existau doar 10 hipermarketuri in România, acum putem vorbi de o creştere impresionantă - există peste 60 de hipermarketuri la nivel naţional.

Hipermarketul este acum o prezenţă obişnuită pentru majoritatea românilor. Mai mult, hipermarketul a devenit un fenomem social şi cultural: pentru multe familii, vizita la hipermarket sau la mall este unul dintre punctele de atracţie ale sfârşitului de săptămână, ca să nu mai vorbim de perioadele de sărbători.

Fiind plasate în locuri cu populaţie densă şi cu trafic rutier intens, aceste centre comerciale au atras un număr mare de vizitatori.

Blocajul în trafic, cauzat de hipermarketurile din cartiere?

Strategia actuală a marilor magazine este aceea de a construi un magazin care să nu fie la o distanţă mai mare de 15 minute de fiecare client.

În aceste condiţii, traficul şi infrastructura marilor oraşe sunt principalele chestiuni de care ar trebui să se preocupe primăriile. Existenţa acestor centre comerciale de mari dimensiuni au supra-aglomerat marile oraşe ale ţării. Zonele din jurul supermarketurilor şi  mall-urilor sunt în permanenţă  un factor determinant al blocajelor rutiere.

Membrii Comisiei de Urbanism din Primaria Municipiului Bucureşti consideră că hipermarketurile şi mall-urile de cartier încurcă traficul. Miile de autoturisme care se îndreaptă în fiecare zi către hipermarketuri sufocă străzile care duc spre zonele respective.

Bucureştenii ştiu cel mai bine acest lucru, pentru că nici bulevardele cu câte trei benzi pe sens, cum sunt Şoseua Pantelimon sau Iuliu Maniu, nu mai fac faţă traficului către aceste zone comerciale.

De ce contează atât de mult amplasarea?

Înfiinţarea unui mare magazin ţine cont în principal de:
-    locul unde va fi amplasat
-    de numărul locuitorilor din zonă şi al celor din zonele limitrofe care pot fi atraşi spre locul magazinului
-    de veniturile populaţiei din zonă
-    de infrastuctura de acces spre magazin.

Amplasamentul este cel care determină succesul unui proiect comercial, alături de nivelul preţurilor, gama de produse, amenajarea interioară a magazinului şi calitatea serviciilor.

Terenurile sunt însă tot mai greu de găsit şi la preţuri mari, comparabile cu cele de pe pieţele Europei de Vest, astfel încât închirierea locului este cel mai important factor în determinarea viitorului succes.
Bucureştiul rămâne în continuare vizat de marii comercianţi, datorită numărului mare de locuitori şi a veniturilor peste media ţării.

Mall-urile Bucureştiului

•    Bucureşti Mall 
•    Plaza România
•    City Mall
•    Jolie Ville
•    Unirea Shopping
•    Militari Shopping
•    Băneasa Shopping City
•    Liberty Center
•    Cotroceni Mall
•    Sun Plaza
•    Dâmboviţa Center
•    Mall Grand Arena
•    Complex Feeria
•    Iris Shopping Center

Hipermarketurile Capitalei

•    Hipermarket Carrefour
1.    Carrefour Unirii
2.    Carrefour Militari
3.    Carrefour Orhideea
4.    Carrefour Colentina
5.    Carrefour Băneasa- Centrul Comercial Feeria

6.    Carrefour Vitantis
7.    Carrefour Berceni

•    Hipermarket Cora
1.    Cora Lujerului
2.    Cora Pantelimon

•    Hipermarket Auchan
1.    Auchan Titan
2.    Auchan Militari

•    Hipermarket Real
1.    Real Berceni
2.    Real Vitan

•    Hipermarket Kaufland
1.    Kaufland Ferentari
2.    Kaufland Colentina

Ardealul se luptă cu Bucureştiul în centre comerciale

Investitorii străini se înghesuie să construiască mall-uri în toată ţara. Lansarea noilor centre comerciale va încuraja lanţurile internaţionale de magazine să-şi deschidă reprezentanţe în România.

Aproape toate oraşele mari din România au în construcţie complexuri de tip mall, acestea oferind o combinaţie ideală din punct de vedere arhitectural, economic şi social.

Zona Sibiului a devenit în ultimul timp o zonă atractivă pentru investitorii imobiliari. În prezent, cel mai dezvoltat oraş de provincie din punct de vedere comercial este Braşovul, unde există cea mai mare platformă comercială din ţară.
De asemenea, oraşele Ploieşti şi Timişoara au o platformă comercială foarte dezvoltată, cu multe mall-uri şi centre comerciale.

De exemplu, moldovenii cumpără mai multe haine sofisticate şi, ca urmare, cei care le comercializează îşi pregătesc spaţii mai mari de vânzare. În Banat, se pune preţ pe comoditate şi calitate şi se caută îmbrăcămintea şi încălţămintea sport de marcă.

Părerea specialistului

Ana Maria Zamfirescu, architect urbanist, este de parere că amplasarea centrelor comerciale în oraş ajută la descongestionarea traficului, pentru că sunt aproape de cetăţeni. De asemenea, arhitectul urbanist consider că majoritatea mall-urilor înfrumuseţează aspectul oraşului şi oferă cetăţenilor o alternativă la îndemână, pentru că sunt aproape de casă.

“Nu avem dezvoltată infractructura. Nu consider că amplasarea centrelor comerciale în oraş influenţează haosul urban. Chiar dacă aceste centre comerciale ar fi aşezate în afara oraşului, nu ar exista nicio diferenţă, cum este şi cazul zonei comerciale Băneasa, unde se creează blocaje pentru că nu exista autostrăzi care să fluidizeze traficul”, a adăugat Ana Maria Zamfirescu.

În Europa, hipermarketul nu e în oraş

Cele mai multe centre comerciale din Europa se află la periferia oraşelor, în împrejurimi sau în oraşelele satelit, la distante relativ mici, pe autostradă sau pe şoseaua de centură.

Aşa este şi cazul oraşului Milano. Pentru a putea face o comparaţie în ceea ce priveşte amplasarea centrelor comerciale faţă de centrul oraşului, daţi click pe imagine.

Bucureşti                                                                                                      

Milano

Topul mall-urilor din Bucureşti

Centrele comerciale din Bucureşti sunt zilnic vizitate de peste 200.000 de oameni. Centrul comercial Unirea Shopping Center din Bucureşti a avut anul trecut cel mai mare număr de vizitatori (40.000 pe zi) şi cele mai mari vânzări pe metru pătrat pentru comercianţii de îmbrăcăminte. 

Unirea Shopping Center a devansat mallurile mai nou construite, precum Plaza România sau Băneasa Shopping City, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Următoarele mall-uri în top, atât ca vizitatori, cât şi ca vânzări, sunt Plaza România şi Bucureşti Mall, acestea atrăgând zilnic între 30.000 şi 35.000 de vizitatori.