Ce a pierdut Gigi Becali?
0
Diminuările cumulate ale averilor din top cinci jucători din imobiliare afectaţi de criza din ultimii doi ani se ridică la nivelul de aprope un miliard şi jumătate de euro.
1. George Becali, blestemul pământului
Titlurile articolelor dedicate lui Geroge Becali în ediţiile din 2008 şi 2009 ale Topului Forbes 500 Miliardari au ceva în comun: ambele conţin negaţii. Asemănările se opresc însă aici.
„Nici eu nu mai ştiu cât teren am", spunea acum doi ani cel supranumit „latifundiarul din Pipera". Cele 200 de hectare de terenuri în comuna din nordul Bucureştiului, cele 1.000 de hectare din Dobrogea, precum şi diverse alte afaceri (în fotbal şi industrie) ridicau nivelul averii lui Becali, în 2008, la 700 - 750 de milioane de euro. Asta îl situa pe locul 7 în Topul Forbes 500 Miliardari. „Nu mai am bani!", exclama acelaşi George Becali un an mai târziu şi 20 de locuri mai jos în Topul Forbes.
Potrivit declaraţiei sale de avere, Becali deţinea 350 de hectare de teren în judeţele Ilfov şi Argeş, precum şi alte 11.000 de hectare de teren arabil în judeţul Brăila. La asta se adaugă participaţiile la companii din diverse industrii şi la clubul de fotbal Steaua Bucureşti.
Averea sa este estimată la 200 de milioane de euro, adică o scădere medie de 525 de milioane de euro faţă de 2008. Această scădere spectaculoasă este cauzată de diminuarea abruptă a valorii terenurilor, principala avere a latifundiarului. Parcelele de pământ din Pipera costă astăzi cât acum patru ani.
Preţurile pe acest segment au scăzut în localitatea din nordul Capitalei cu până la 60% faţă de 2008. Coincidenţă sau nu, exact acesta este şi procentul cu care s-a diminuat averea lui Becali în ultimii doi ani.
2. Fraţii Negoiţă, de la acţiune la aşteptare
Evoluţia imperiului condus de cei doi fraţi poate fi descrisă chiar din cuvintele folosite cel mai des de aceştia: „vrem", „am investit", „am finalizat", „aşteptăm", „ne reorientăm". În anul 2008, Ionuţ şi Robert Negoiţă contorizau o avere de de 400 de milioane de euro şi un portofoliu imobiliar considerabil, compus din terenuri, complexuri rezidenţiale, hoteluri şi spaţii comerciale, conform Top Forbes 500 Miliardari 2008, în care familia Negoiţă se afla pe locul 19.
Acestora li s-a adăugat primul pas în media, prin lansarea ziarului gratuit Ring şi a tipografiei cu acelaşi nume. Dacă în ceea ce priveşte investiţia în presă, Ionuţ Negoiţă se declara mulţumit de cum au debutat afacerile, nu acelaşi lucru îl poate spune despre imobiliare. O parte dintre proiectele bugetate de ei au rămas în stand-by ca urmare a blocajului din piaţă. Astfel încât, până la urmă, singurul complex finalizat de către investitori a fost Confort City.
Mai plănuiseră un ansamblu rezidenţial cu 1.500 de locuinţe în Popeşti Leordeni, un centru comercial şi spaţii de birouri. Lucrările au fost sistate. „Este criză şi pentru noi", recunoştea Negoiţă în 2009. Rezultatul: o scădere a averii de 280 de milioane de euro şi locul 49 în Top Forbes 500 Miliardari 2009.
3. Fraţii Cristescu,business tip „păianjen"
Nu, nu este vorba despre o „inginerie" financiară, ci de adaptarea conceptului de „a nu-ţi pune toate ouăle într-un singur coş". Cu alte cuvinte, despre diversificarea domeniilor economice în care investeşti.
Asta au făcut încă de la început fraţii Marius şi Emil Cristescu, cu afaceri în imobiliare, industrie, comerţ şi turism. Dacă ar fi investit numai în imobiliare, cu siguranţă că astăzi ar fi căzut mai mult de un loc în Topul Forbes 500 Miliardari, de la poziţia 4 în 2008 la locul 5 în 2009. Valoric însă, diminuarea averii lor este semnificativă: de la 850 de milioane de euro acum doi ani, la 600 de milioane de euro anul trecut.
În ciuda acestei involuţii, fraţii Cristescu sunt proprietarii unui imperiu în continuă dezvoltare, care a înregistrat în 2008 un rulaj cumulat de peste 200 de milioane de euro. Şi asta pentru că cei doi şi-au structurat business-ul pe o strategie simplă şi, se pare, eficientă: cea a păianjenului.
„Avantajul e că ai mai multe picioruşe, stai pe cât mai multe domenii economice pentru că indiferent care merge prost, celelalte merg înainte", spune Marius Cristescu, preşedintele grupului de firme Bega. De exemplu, chiar dacă valoarea terenurilor s-a redus şi afacerile firmelor din domeniul prelucrării materialelor de construcţii au scăzut cu circa 10%, totuşi business-ul merge mai departe prin închirierea spaţiilor comerciale, a celor de producţie de pe platforma Faur din Bucureşti sau a utilajelor pentru demolări.
4.Dumitru Nicolae, constructor de afaceri
Căderea a fost cuvântul cheie pentru investitorul care visa să ridice din temelii un adevărat cartier chinezesc. El a ajuns de la o avere de 500-550 de milioane de euro, în 2008, la o sumă cuprinsă între 275 şi 300 de milioane de euro în 2009, conform Top Forbes 500 Miliardari. Dumitru Nicolae deţine Niro Group şi are 80% dintre afaceri în domeniul imobiliar. În 2007 a fost desemnat de către Ministerul Finanţelor cel mai mare contribuabil.
De 17 ani dezvoltă afaceri în mai multe domenii, dar nu vinde niciuna. A construit centre comerciale, spaţii de birouri, deţine clădiri din patrimoniul naţional cultural,printre care cel mai vechi hotel din Bucureşti, lansat în 1871 - Grand Hotel du Boulevard. În 2008 plănuia să investească 300 de milioane de euro în Vietnam.
Mai vroia să ridice şi un hotel de cinci stele în zona Romexpo din Bucureşti pentru care bugetase 70 de milioane de euro. „Va fi un proiect unic în România, prin dimensiuni şi prin conceptul imobiliar", spunea Dumitru Nicolae în 2008. Clădirea urma să aibă 25 de etaje şi o suprafaţă construită de 42.000 de metri pătraţi.
Dar Cartierul Chinezesc din Colentina este proiectul pentru care omul de afaceri este cel mai cunoscut. Complexul se desfăşoară pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar zona este numită generic Dragonul Roşu. Aici se află 220.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică 5.000 de magazine şi 4.000 de locuri de parcare, 10 restaurante şi 3.500 de metri pătraţi de spaţii office, conform site-ului companiei.
5. Ioan Zapodeanu îşi numără averea în hectare
Ieşeanul, care de 17 ani cumpără şi vinde terenuri, îşi evalua în anul 2009 averea la 300 de milioane de euro, dar aceşti bani nu existau în conturi, poate doar în terenurile deţinute. Conform Topului Forbes din 2009, cifra reală a averii ieşeanului este de 90 de milioane de euro, iar locul ocupat anul trecut în Top 500 Miliardari era 70, cu 41 de poziţii mai jos faţă de clasamentul din 2008.
Totuşi, el spune că nu a fost atât de afectat de criza economică. Sigura diferenţă este că nu a mai achiziţonat şi nici nu a mai vândut suprafeţe mari de teren. Rămâne în continuare „omul cu pământurile", aşa cum este cunoscut în Iaşi. În vara lui 2009, Zapodeanu a susţinut că a cumpărat doar 20-30 de hectare în Iaşi, pe lângă cele 100 pe care le avea deja. În plus, este în proces pentru obţinerea actelor de proprietar pentru 7.000 de hectare din Iaşi şi alte două judeţe pe care le-a preluat cu drepturi succesorale de la o moştenitoare.
În 2008, Zapodeanu se lăuda cu 23.000 de hectare de teren în ţară şi alte 2.000 în Cehia. „Am cumpărat oriunde şi am pământuri cât vezi cu ochii", spunea el. Şi planurile lui nu se opreau la administrarea de terenuri. Visa să ridice blocuri în Cluj, Slatina, Bucureşti şi să facă un parc de vânătoare ca la carte.
Se încarcă comentariile...
