În Capitală, se construiesc locuinţe în acelaşi stil comunist

Un oraş hidos, ticsit de imobile în paragină. Este imaginea zilnică pe care fiecare bucureştean o are în faţa ochilor. Deşi se construieşte într-un ritm alert, arhitecţii avertizează că

Un oraş hidos, ticsit de imobile în paragină. Este imaginea zilnică pe care fiecare bucureştean o are în faţa ochilor. Deşi se construieşte într-un ritm alert, arhitecţii avertizează că schimbarea la faţă a Capitalei nu este una în bine. Cele mai multe dintre dezvoltările imobiliare din prezent sunt o prelungire peste timp a vechilor locuinţe comuniste. Noi sunt doar termopanele.

"Din punctul meu de vedere, marea majoritate a noilor proiecte rezidenţiale au probleme de arhitectură. Ele seamănă mai degrabă cu sistematizările fostului regim decât cu nişte proiecte rezidenţiale moderne. Spaţiul locuibil este doar aparent mai generos. Dacă stai să te uiţi pe planuri, spaţiile locuibile se învârt în jurul unor valori foarte apropiate de cele din blocurile vechi, confort I." spune Bruno Andreşoiu, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). Un alt gen de exemplu, care ilustrează modul în care se construieşte de cele mai multe ori în Bucureşti, singurul criteriu, care înlocuieşte bunul-gust, fiind profitul maximal şi cât mai rapid, îl oferă Maria Iulia Stanciu, purtătorul de cuvânt al Ordinului. "Şoseaua Nordului este o pildă grăitoare pentru cum s-a construit în ultimii ani. Aceasta putea fi una din zonele de lux ale Bucureştiului, cu vecinătăţi splendide, dar care, din cauza îndesirilor, arată rău în prezent şi care îşi pierde valoarea de la o zi la alta. Încă sunt căutate casele din zonă, însă pentru cât timp? S-au construit blocuri mai apropiate decât în cartierele muncitoreşti, la doar 4-5 metri unul de celălalt", este de părere Maria Stanciu. Ea crede totodată că, deşi noi, imobilele din zonă se vor degrada rapid. Motivul? Adesea, materialele de construcţii folosite nu au fost de cea mai bună calitate.

Specialiştii îşi scot la rampă noile proiecte

Dincolo de semnalul de alarmă cu privire la înfăţişarea oraşului emblemă al României, vocile arhitecţilor propun şi soluţii. Forma îmbrăcată de acestea este una deja consacrată, a Anualei de Arhitectură. Până pe 30 mai, la Sala Dalles, porţile acesteia sunt deschise deopotrivă pentru specialişti şi publicul larg. Mai mult ca niciodată, spun organizatorii, această cea de-a cincea ediţie a Anualei îşi propune să fie "o platformă de comunicare". "Ne interesează foarte mult să aducem în expoziţie public, dar şi dezvoltatori imobiliari. Arătăm producţiile cele mai bune ale arhitecţilor, încercăm să îi facem vizibili pentru a trezi interesul investitorilor", detaliază Bruno Andreşoiu. El punctează virtuţile unor construcţii realizate după toate canoanele arhitecturii, dar şi ale unei investiţii imobiliare care să rămână valoroasă şi peste decenii. "Un proiect imobiliar poate aduce acelaşi profit şi ţinându-se seama de rigorile arhitectonice, ajungându-se astfel la beneficii pe termen lung pentru oraş în ansamblu. În cadrul acestei Anuale sperăm să deschidem o serie de dialoguri pentru a încerca să atragem atenţia asupra faptului că profitul poate fi obţinut făcându-se şi arhitectură", precizează vicepreşedintele OAR. Calculul meschin dat de ideea vânzării rapide a fiecărui metru pătrat conduce la un risc major pentru imaginea de ansamblu a celui mai mare oraş românesc. "Vedem cum se ridică din pământ dezvoltări imobiliare de blocuri foarte înalte, foarte înghesuite, care amintesc de sistematizările din anii comunismului", descrie lapidar realitatea noilor cartiere destinate clasei de mijloc arhitectul Andreşoiu.

Noutăţile Anualei de Arhitectură

Un număr aproape dublu de participanţi, patru evenimente expoziţionale în premieră şi două lansări de carte sunt doar câteva din argumentele saltului valoric al Anualei faţă de anii precedenţi. Cu o deschidere mai mare către publicul larg, evenimentul propune două expoziţii care vizează trecutul urbei: "Stilul Neoromânesc" şi "Case care plâng". O altă expoziţie are legătură cu viitorul Bucureştiului. Aceasta din urmă propune o viziune asupra reabilitării centrului Capitalei. 15 birouri de arhitectură au lucrat într-o intenţie comună de revitalizare a centrului oraşului.

Acestea vizează realizarea unor "camere urbane", în fapt regăsirea unui spaţiu familiar într-un context urban mai larg. O altă noutate este şi lansarea cărţii "Case din România". Aceasta este o colecţie a câtorva dintre cele mai frumoase case. Selecţia nu este una exhaustivă şi este o grupare de 19 locuinţe semnate de arhitecţi contemporani. Cealaltă lansare vizează o altă faţă a României. Şi dacă prima publicaţie aborda frumosul, cea de-a doua, "Kombinat", surprinde grotescul fostelor platforme industriale precum Copşa Mică, Zlatna sau Valea Călugărească.

Majoritatea noilor proiecte rezidenţiale seamănă mai degrabă cu sistematizările fostului regim, decât cu nişte proiecte rezidenţiale moderne
Bruno Andreşoiu
vicepreşedinte OAR