Atenţie! Alunecă preţul terenului din Capitală

Proprietarii de terenuri din Rahova sau Bucureştii Noi şi-au diminuat pretenţiile financiare cu peste 50% de la începutul anului şi până în prezent. Parcelele din Bucureşti, vândute la preţ de teren aurifer în anii de boom ai economiei, se depreciază într-un ritm alert şi duc o lipsă acută de cumpărători.

Primele şapte luni ale anului au adus scăderi de proporţii ale pretenţiilor celor care au un teren de vânzare în Capitală. Cea mai spectaculoască depreciere au cunoscut-o loturile din zona Rahova, de peste 70% (vezi tabelul). Astfel, un metru pătrat de teren din acest cartier este scos acum la vânzare la un preţ mediu de 212 euro, faţă de 735 de euro în ianuarie 2011, potrivit datelor, portalului imobiliare.ro.

Nici terenurile din zone considerate de lux, precum Unirii, Herăstrău sau Aviatorilor nu au reuşit să conserve valoarea de la începutul anului, pretenţiile financiare ale proprietarilor coborând sub 1.000 de euro pe metru pătrat. Însă prăbuşirea pieţei de profil capătă adevărata dimeniune dacă o raportăm la tranzacţiile de acum trei ani când „pentru un metru pătrat de pe Mircea Vodă, din zona Unirii, s-a plătit nu mai puţin de 7.500 de euro", după cum ne-a declarat Cristian Antonescu, managing partner al agenţiei imobiliare Imoinvest.

Vezi pe forbes.ro care este legătura dintre case, divorțuri și prețurile locuințelor

De altfel, pragul psihologic de 1.000 de euro pentru un metru pătrat nu mai este depăşit nici măcar de constructorii de locuinţe de lux. „Valoarea pe metru pătrat al unui astfel de  imobil din Bucureşti se înscrie în intervalul 2.500-3.000 de euro, iar costul terenului reprezintă, în general, o treime din preţul de vânzare al unui apartament de lux", spune pentru „Adevărul" Cristian Ustinescu, director în cadrul companiei de consultanţă DTZ Echinox. El identifică drept principal factor care blochează piaţa terenurilor noile reglementări urbanistice.„Un teren fără PUZ sau al cărui PUZ urmează să expire în mai puţin de 12 luni nu poate fi dezvoltat, ceea ce limitează numărul potenţialor cumpărători care îşi vor asuma acest risc de planificare urbanistică", afirmă reprezentantul DTZ.

Dezgheţul pieţei se amână

În plus, principalii cumpărători de terenuri, dezvoltatorii de centre comerciale şi de birouri, sunt inactivi pe piaţă în acestă perioadă. „Atât timp cât sunt spaţii de tip office goale în Bucureşti, îşi permit să construiască doar cei care au cumpărat terenul relativ ieftin în 2004-2005",  susţine Antonescu. „Hipermarketurile, discounterii şi magazinele de bricolaj au fost de departe cei mai activi cumpărători de terenuri, vizând oraşe cu peste 100.000 de locuitori sau cu 30-50.000 locuitori pentru formatele mici. Kaufland şi Dedeman au fost cei mai agresivi în a-şi asigura locaţii bune", precizează şi analiştii companiei de consultanţă Colliers International.

În prezent, la nivelul Capitalei sunt de vânzare aproape patru milioane şi jumătate de metri pătraţi de teren, potrivit estimărilor dezvoltatorului local Impact. Cumpărătorii sunt însă mult mai puţin numeroşi decât în anii precedenţi.

Chiar şi aşa, Colliers International cred că al doilea semestru din 2011 ar putea aduce o intensificare a activităţii tranzacţionale, în condiţiile în care mai multe tranzacţii începute în 2010 s-ar putea finaliza în perioada următoare.

„Cererea ar putea să crească, susţinută de perspectivele bune de creştere economică care au readus România şi în special Bucureştiul pe agenda investitorilor. În contextul unei oferte în creştere, preţurile terenurilor nu vor evolua semnificativ pe termen scurt şi mediu. În anumite cazuri excepţionale, proprietarii de terenuri aflaţi sub presiunea băncilor ar putea să vândă cu preţuri mai mici terenurile pe care le deţin", spune Sînziana Oprea, specialist în cadrul Colliers International.

4,5 milioane este numărul de metri pătraţi de teren scos la vânzare, în Bucureşti.