An de criză în ţările baltice

Dezvoltatorii proiectelor de mâna a doua nu mai reuşesc să vândă locuintele construite în ansamblurile noi nici la preturile practicate în prezent Vremea marilor speculaţii din ţările

Dezvoltatorii proiectelor de mâna a doua nu mai reuşesc să vândă locuintele construite în ansamblurile noi nici la preturile practicate în prezent

Vremea marilor speculaţii din ţările baltice a apus. Dacă în urmă cu doi ani preţurile proprietăţilor rezidenţiale creşteau de la o zi la alta, Lituania, Estonia şi Letonia sunt, începând cu 2007, protagonistele unei crize imobiliare de proporţii.

În 2006, toate cele trei ţări baltice, Lituania, Estonia şi Letonia, cunoşteau o perioadă de creştere rapidă a preţurilor locuinţelor. Letonia şi Estonia au fost, potrivit consultanţilor companiei Knight Frank, în topul primelor ţări care au cunoscut cele mai severe corecţii ale preţurilor. La sfârşitul celui de-al patrulea trimestru al lui 2007, preţurile locuinţelor din Riga erau mai mici cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2006.

Valoarea casele lituaniene s-a apreciat cu 23% de-a lungul lui 2006, iar a celor estoniene cu 23,8%. Şi pentru Letonia, anul 2006 a fost un an de vârf în imobiliare. În ultimul semestru al anului, preţurile locuinţelor au explodat de-a dreptul. Creşterile înregistrate pe piaţa lituaniană au fost de 66,6%.

Speculanţii, marii perdanţi

"Situaţia actuală din ţările baltice este departe de a fi începutul unui crah imobiliar. Crizele din real estate sunt ciclice, iar aceasta este urmarea unui bubble pe această piaţă", a declarat pentru "Adevărul" Ciprian Lopată, partner IPC Investment Group, companie ce activează pe piaţa imobiliară din regiunea baltică. Criza a afectat cu precădere proiectele de mâna a doua.

Afacerile marilor dezvoltatori au depăşit cu bine momentul. Şi, potrivit lui Lopată, preţurile vor reintra pe o pantă ascendentă începând de anul viitor. "Nu existau premise pentru această schimbare de direcţie, dar ţările baltice ajunseseră la un nivel exploziv", spune Lopată. Toate companiile, indiferent de activitatea de bază, derulau afaceri în imobiliar.

Băncile acordau împrumuturi fără o verificare atentă în prealabil. Se construia haotic, iar peste 50% din locuinţele noi au fost achiziţionate de către speculanţi. Ajunşi în situaţia în care noii proprietari nu îşi mai permiteau achitarea ratelor bancare, aceştia au încercat să închirieze locuinţele respective. Nu a fost însă soluţia salvatoare, pentru că şi nivelul chiriilor se află în scădere.

Ideea că cel mai mic preţ reprezintă şi cea mai bună investiţie este, potrivit jucătorilor de pe pieţele externe, un semn de amatorism. "Deşi preţurile sunt mici, nu ne interesează să cumpărăm proprietăţi rezidenţiale. Suntem interesaţi de clădiri office din zone bune", explică Lopată planurile companiei IPC.

Potrivit lui Lopată unul dintre factorii care au dus la aceste scăderi este criza de pe piaţa financiară la nivel mondial.

În ceea ce priveşte un eventual crah în România, reprezentantul IPC subliniază că acesta este improbabil. " Piaţa românească de real estate este în creştere şi nu va fi afectată de criza financiară. Avantajul României este dat tocmai de imaturiatea pieţei".

Mersul preţurilor

Cele mai mari creşteri pe segmentul rezidenţial au fost înregistrate în Bulgaria. Aici s-a consemnat un avans anual de 33,7%.

Ultimul semestru al anului trecut a adus majorări semnificative şi pe piaţa rezidenţială din Singapore. Aici, preţurile locuinţelor au crescut cu 31,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2006.

Faţă de trimestrul patru din 2006, la sfârşitul anului trecut, preţurile caselor din Rusia erau mai mari cu 30%.

Piaţa rezidenţială din Irlanda a reprezentat surpiza plăcută din imobiliarul european, apreciază analiştii Knight Frank. De-a lungul anului trecut, preţurile proprietăţilor rezidenţiale s-au majorat cu 19%. Pentru anul în curs rata de creştere aşteptată va fi, însă, una minoră.

Preţurile locuinţelor croate s-au apreciat cu aproximativ 12 procente în 2007. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Zagreb.