1.500 euro pe lună pensie pentru fermierii performanţi

UE oferă bani agricultorilor în vârstă care îşi vând afacerile Fermierii vor putea să iasă mai repede la pensie, pe banii Uniunii Europene. Conform unei măsuri prevăzute în Planul

UE oferă bani agricultorilor în vârstă care îşi vând afacerile

Fermierii vor putea să iasă mai repede la pensie, pe banii Uniunii Europene. Conform unei măsuri prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, proprietarii de ferme, care au activităţi comerciale, pot obţine o pensie de până la 18.000 de euro pe an, cu condiţia să cedeze afacerea unei persoane mai tinere.

Totodată, şi muncitorii agricoli din fermele vândute pot primi o pensie anuală de 4.000 de euro. Valoarea maximă a sprijinului este de 180.000 de euro pentru deţinătorii de ferme şi de 40.000 de euro pentru muncitorii agricoli. Suma poate fi acordată pentru maximum 15 ani, excepţie făcând persoanele de peste 70 de ani. Deşi criteriile de eligibilitate nu sunt deocamdată cunoscute în detaliu, coordonatele generale ale acestei măsuri sunt trasate deja. "În loc să ies la pensie la 65 de ani, ies la 55, cu 10 ani mai înainte, dar trebuie să cedez ferma unui tânăr. Este important cine o preia, pentru că trebuie să fie o exploataţie viabilă, care să producă pentru piaţă. Oricum, măsura nu se va adresa fermelor de semisubzistenţă.", explică Cornelia Harabagiu, director pentru dezvoltare rurală în Ministerul Agriculturii.

Trei variante de transfer de proprietate

Deocamdată, potrivit proiectului Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, agricultorul care solicită pensionarea timpurie trebuie să aibă minimum 55 de ani (sau 10 ani mai puţin decât vârsta legală de pensionare) şi să fi lucrat în agricultură cel puţin 10 ani. Există trei posibilităţi prin care agricultorii îşi pot vinde fermele: unui tânăr sub 40 de ani, aflat la prima proprietate agricolă; unui agricultor mai tânăr de 50 de ani; unei persoane juridice private, care va prelua proprietatea în vederea măririi suprafeţelor proprii. Pe de altă parte, muncitorul agricol trebuie să fie înscris într-un plan de ajutor social, să fi lucrat în ultimii 5 ani - jumătate din activitate - în agricultură sau în ultimii patru ani să fi lucrat minimum doi ani în proprietatea transferată.

Renta viageră, adaptată sub forma pensionării anticipate

Programul de pensionare timpurie ar urma să înceapă în 2008, dar lipsa unui cadru juridic adecvat ar putea întârzia aplicarea măsurii până cel mult în 2010, când există un termen-limită fixat de UE. "Nimeni nu ne împiedică să fim mai rapizi şi programul să fie aplicat din 2008", explică Cornelia Harabagiu. În plus, pensionarea anticipată se poate spune că interacţionează cu programul de rentă viageră, cu care nu poate merge în paralel, conform punctului de vedere al UE. Deşi programul de rentă viageră intră sub incidenţa ajutorului de stat, România poate aplica acest program încă trei ani după data aderării. O motivaţie a acestei situaţii este că programul a demarat abia în 2005 şi nu a reuşit să producă efectele scontate. Prin programul de rentă viageră, ţăranii de peste 62 de ani primesc anual 100 sau 50 de euro/ha de la stat dacă îşi vând, respectiv, arendează terenul. Până acum, renta viageră a comasat circa 100.000 ha. Practic, programul de rentă viageră va fi adaptat sub forma pensionării anticipate, explică specialiştii Ministerului Agriculturii.

Deocamdată, nu este foarte clar cine va primi banii pentru pensii şi pe ce criterii. Măsura e foarte greu de implementat deoarece încă nu e stabilită o definiţie a fermei, explică Mihaela Luca, consilier al ministrului agriculturii. Una dintre variante presupune ca banii să se aloce după venitul anual obţinut de către fermă. Normele UE stabilesc ajutorul statului în funcţie de Unitatea de Dezvoltare Economică (UDE). Mai precis, o exploataţie agricolă de 1 UDE are un venit anual de 1.200 de euro. Iar pensionarea anticipată ar urma să se aplice proprietarilor de ferme de peste 6 UDE, respectiv cu un venit de 7.200 euro. Deocamdată, acest sistem pare greu de aplicat în România, unde suntem abia la înregistrarea exploataţiilor. "Se poate merge şi fără UDE, doar pe tipul de fermă - vegetală sau zootehnică - sau funcţie de numărul de hectare. Avem în vedere şi o metodă mai simplă de aplicare", explică Cornelia Harabagiu. Numărul de beneficiari şi impactul programului vor depinde de criteriile de eligibilitate.

Pensionări anticipate de 150 milioane de euro

Pentru acestă măsură, Uniunea Europeană dă 120 milioane de euro, alte 30 milioane de euro urmând să fie alocate de la bugetul de stat. În total, 150 milioane de euro ar urma să fie distribuite fermierilor care au reuşit, la momentul 2010, să facă exploataţii comerciale viabile cu cifre de afaceri de peste 7.000 de euro pe an şi aleg să iasă din afaceri. Este de menţionat că banii primiţi pentru pensionarea anticipată nu îi exclud pe cei primiţi de la cumpărător pentru ferma în sine. Însă, dacă ministerul alege să transforme renta viageră în pensionarea anticipată, va trebui să modifice şi valoarea rentei, astfel încât să nu fie discrepanţe majore între veniturile oamenilor funcţie de momentul vânzării proprietăţii.

România are 3,4 milioane exploataţii agricole de subzistenţă, cu o suprafaţă medie de 1,17 ha, un milion de exploataţii de semisubzistenţă cu 3,3 ha suprafaţă medie, 92.000 de exploataţii comerciale cu o suprafaţă medie de 6,17 ha şi 22.600 de SA-uri cu 274 ha în medie.