Ping pong cu portalul e-România
0Premierul Emil Boc susţine că portalul informatic e-România este doar o intenţie şi nu au fost alocaţi cei 1,9 miliarde de lei, însă, în acelaşi timp, ministrul Comunicaţiilor Gabriel Sandu afirmă că banii pentru implementarea proiectului vin din fonduri europene nerambursabile, parteneriate public-private şi credite.
Emil Boc spune că, deşi proiectul de informatizare al administraţiei publice al Ministerului Comunicaţiilor a primit girul Guvernului, acesta a fost „ratificat ca şi intenţie de Guvern‟, însă nu a fost alocat niciun ban pentru finanţarea acestuia. „Este vorba de intenţia Ministerului Comunicaţiilor şi a Guvernului de a crea portalul e-România în anii următori, aşa cum este peste tot în lume, astfel încât de la unificarea declaraţiilor fiscale pe care toţi întreprinzătorii le depun la diferite structuri ale statului, acestea să poată fi făcute online printr-un portal care să reunească toate structurile adiministraţiei centrale şi locale. Este un proiect al Ministerului Comunicaţiilor şi nu a fost alocat niciun leu, că n-avem bani. În măsura în care vor fi resurse financiare, se vor aloca pentru construcţia acestui portal‟, a declarat Boc, citat de Mediafax.
El a arătat că memorandumul aprobat de Guvern pentru introducerea
acestui sistem reprezintă la acest moment doar o intenţie. „Intenţia a
fost ratificată prin meomorandum şi în anii viitori, în funcţie de
resursele financiare, o vom sprijini. Deocamdată nu avem bani, nu putem
merge mai departe‟, a spus Boc.
Sandu: e-România asigură interconectarea întregii administraţii publice
Tot astăzi, Ministerul Comunicaţiilor a trimis un raport prin care
explică de ce site-ul e-România costă de zeci de ori mai mult decât un
site obişnuit după cum au afirmat specialiştii. „Strategia eRomânia
implică mai mult decât un simplu site sau portal, aşa cum s-a speculat.
Este vorba despre interconectarea întregii administraţii publice din
România, atât centrală cât şi locală, astfel încât să intrăm în rândul
lumii din punctul acesta de vedere. Venim în întâmpinarea cetăţeanului
pentru ca acesta să nu mai pieardă nici timp, nici bani pe la uşile
instituţiilor publice”, a afirmat Gabriel Sandu, ministrul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Şi totuşi sunt bani, vin de la UE şi din parteriate public-private
Dacă premierul Emil Boc spune că deocamdată proiectul este „doar o
intenţie‟ şi că nu sunt bani pentru implementarea acestuia, ministrul
de resort Gabriel Sandu este „mai optimist‟ şi ştie deja că suma de
aproximativ 500 de milioane de euro estimată pentru punerea pe roate
strategiei aprobate de Guvern va veni din fonduri structural şi
parteneriate public-private. „În ceea ce priveşte finanţarea
proiectului banii vin din fondurile structurale puse la dispoziţia
ţării noastre de Uniunea Europeană, alte tipuri de fonduri
nerambursabile, parteneriate de tip public-privat, credite furnizor,
credite de angajament, inclusiv sub formă specifică, direct legate de
economiile făcute, concesiuni de servicii şi outsourcing‟, declară
Sandu.
Bugetul de stat şi creditele de angajament vor avea o pondere de cel puţin 60% în totalul fondurilor necesare punerii în practică a strategiei naţionale e-România, care se ridică la 1,9 miliarde de lei, potrivit Mediafax. „Conform estimărilor, cota creditelor de angajament se va situa între 40% şi 60%, în timp ce resursele alocate de la bugetul de stat vor avea o pondere de 20%. Se va încerca însă minimalizarea ponderii sumelor de la bugetul de stat pentru această strategie. Fondurile structurale vor susţine în proporţie de 20-50% aplicarea strategiei, restul de aproximativ 20% urmând să fie acoperit prin parteneriate de tip public-privat‟, se arată într-un comunicat.
Andrei Săvulescu, director în cadrul aceluiaşi minister, este şi mai optimist decât şeful său Gabriel Sandu. „Sperăm ca până la mijlocul anului vor fi funcţionale 20 de servicii din cadrul portalului. O să fie funcţională o parte destul de important din partea de conţinut, aici mă refer la e-Turism, e-Cultură sau e-Culte‟, arată Săvulescu.
Strategia eRomania vizează trei tipuri de servicii:
- electronice (exemplu: înfiinţarea de firme, avize de construcţie, schimbarea adresei, plata taxelor şi impozitelor);
- de informare on-line (exemplu: transport, justitie, agricultură, turism);
- suport (exemplu: interoperabilitate, autentificare, Punct Unic de Contact, facturare electronică).