Ce nu vom discuta în anul electoral 2008?

Problema economică, schimbarea politicii fiscale şi bugetare şi agenda cetăţeanului sunt câteva dintre temele importante care vor fi eludate din temele anului 2008, an dedicat discursului

Problema economică, schimbarea politicii fiscale şi bugetare şi agenda cetăţeanului sunt câteva dintre temele importante care vor fi eludate din temele anului 2008, an dedicat discursului public, după cum spun specialiştii

Anul 2008 va aduce cel puţin două scrutine electorale, care vor fi însoţite de campanii electorale aprinse. Am vrut să vedem despre ce se va discuta şi mai ales despre ce nu se va discuta în anul electoral pe care îl parcurgem.

Jurnalistul Magdalena Boiangiu, directorul CURS Cătălin Stoica, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată Liviu Voinea şi profesorul Cornel Codiţă au venit la "Eurocafe" pentru a face o radiografie a discursurilor publice pe care urmează să le auzim în perioadele imediat următoare. Discuţia a fost moderată de Ovidiu Nahoi (redactor-şef adjunct "Adevărul") şi Luca Niculescu (redactor-şef "RFI). Concluzia? Sunt lucruri importante de spus, dar nu este curajul sau voinţa ca ele să fie spuse.

"La ce vă aşteptaţi de la dezbaterile care vor urma în anul 2008, an cu două rânduri de alegeri?", a fost întrebarea care a deschis prima dezbatere "Eurocafe" din acest an. Răspunsurile iniţiale nu au fost foarte încurajatoare.

"Aş spune întâi şi întâi ce nu aş vrea să se întâmple în acest an, care este unul electoral, situaţie în care oamenii, în loc să scoată ce e mai bun din ei, găsesc o cale să se atace, să se murdărească. Aş dori ca în anul acesta, după aceşti 18 ani de experienţă, să avem parte de o luptă politică dacă nu înălţătoare, măcar corectă", a declarat Magdalena Boiangiu.

"Gunoiul se pune sub preş"

Nota sceptică a fost continuată de Liviu Voinea. "Eu nu aştept aproape nimic de la discuţiile din anul acesta pentru că am senzaţia că ele vor fi axate pe nişte fumigene", a spus Voinea. El a atras atenţia asupra situaţiei economice şi a necesităţii discuţiilor despre fiscalitate pe nişte teme care nu sunt de fapt temele reale sau care ar trebui să fie discutate.

"De exemplu, problema economică pare să fie eludată în discuţii, cred că nimeni nu vrea să recunoască faptul că situaţia începe să se deterioreze din punct de vedere economic, gunoiul se pune sub preş, şi sigur că va exploda în faţa oricui va veni în 2009. Ar trebui să se discute despre schimbarea radicală în opinia mea a politicii fiscale şi bugetare", a mai afirmat directorul executiv al GEA.

Cătălin Stoica, director CURS, a spus că deşi nu se aşteaptă la lucruri bune în acest an, se aşteaptă ca oamenii politici să preia teme care sunt pe agenda cetăţeanului din simplul motiv că 2008 este an electoral. "Va fi foarte multă demagogie, vor promite foarte mult", avertizează Stoica, explicând că, deşi politicienii vor vorbi despre problemele cetăţenilor, acest lucru nu înseamnă că ele vor fi rezolvate.

Profesor la Universitatea "Spiru Haret", politologul Cornel Codiţă a semnalat un lucru interesant despre discuţiile dintre cetăţeni. "Ceea ce va fi foarte interesant de văzut este ce vor discuta oamenii în anul ăsta, nu atât temerile lor, preocupările jurnaliere ale oamenilor, ci chiar ce discută oamenii între ei când se văd la cafenea, în metrou, în pauză sau între două hârtii pe care le schimbă la birou", a afirmat Codiţă.

Care ar fi temele publice?

Redactorul-şef RFI România, Luca Niculescu, le-a cerut invitaţilor să identifice principalele teme de dezbatere publică care vor fi ocolite însă în acest an. Magdalena Boiangiu a afirmat că despre politica externă "ar trebui discutate cele despre care se discută într‑un mod superficial", un exemplu fiind Uniunea Europeană. "Toată ziua vorbim despre faptul că România este membră în Uniunea Europeană, dar nu este clar ce poziţie are România în UE", spune jurnalistul.

Liviu Voinea identifică trei sau patru teme importante în politica economică: poziţia faţă de bugetul UE, preţurile la energie, reformele fiscale şi pensiile."Pe plan extern, modul cum se raportează România la reforma bugetului Uniunii Europene, unde nu avem nicio poziţie oficială.

Esenţial pentru noi este dacă se vor mai da bani, şi în ce măsură la agricultură. Pe planul politicii economice interne temele sunt reforma politicii fiscale şi bugetare. Apoi preţurile la energie, în special modalităţi de a le reduce.

Şi problema pensiilor pe două componente, una, se va continua să se discute cât de sustenabil sau nesustenabil este creşterea pensiilor din 2009 şi problema pensiilor private, care am senzaţia că nu se doreşte să facă parte din agenda publică, deşi este în interesul populaţiei", arată analistul economic.

Prăpastie între politicieni şi cetăţeni!

Cătălin Stoica a fost cel care a pus degetul pe rană şi a exemplificat cu date de sondaj ceea ce toată lumea ştie, dar nu spune: că agenda publică a politicienilor şi cea a cetăţenilor sunt extrem de diferite. "Într-un sondaj recent am pus două întrebări deschise despre ce vorbesc politicienii din România prea mult şi despre ce vorbesc politicienii din România prea puţin.

Aşadar, despre ce vorbesc politicienii din România prea mult? Pe primul loc, afaceri personale, legi pentru interesul lor. Vorbesc prea mult despre lucruri neimportante, minciuni, promisiuni false. Vorbesc prea mult despre lupta pentru putere, conflicte politice şi vorbesc prea mult despre corupţie.

În sensul că se vorbeşte prea mult, dar se face foarte puţin. Despre ce vorbesc politicienii din România prea puţin? Pe primul loc, nivelul de trai scăzut. Adevărata realitate din ţară, pe locul doi. Pe al treilea loc, situaţia bătrânilor, a pensionarilor, iar pe al patrulea situaţia agriculturii şi a ţăranilor", a dezvăluit directorul CURS.

Politologul Cornel Codiţă a spus că anul politic 2008 se va axa pe câteva coordonate. "Este de văzut dacă procesul politic de dezbateri, aşa cum va fi el adus de partide, de presă va fi capabil să pună în faţa alegătorilor un bilanţ onest al guvernării.

Un al doilea tronson se referă la o discuţie despre starea societăţii româneşti pe dimensiunile structurale. Adică unde suntem cu economia de pe teritoriul acestei ţări? Că nici nu mai este economie naţională, e economia de pe teritoriul României.

O altă discuţie structurală este despre calitatea vieţii. Termenul de calitate a vieţii include şi o discuţie care la noi lipseşte cu desăvârşire, pe calitatea vieţuirii în cele două medii fundamentale, urban şi rural", a arătat Codiţă.

De ce nu dezbatem ceea ce ar trebui să dezbatem?

Care sunt motivele pentru care nu se discută despre temele importante? Primul răspuns l-a dat Magdalena Boiangiu: "Nu se discută pentru că nu este convenabil". O abordare mult mai vehementă a avut-o Liviu Voinea, care a enumerat trei motive.

"Primul este incompetenţa. Pur şi simplu probabil nu sunt mulţi capabili să vorbească despre teme complexe unde trebuie să spună mai mult de două fraze. Al doilea, teama. În primul rând, de reacţia publică, pentru că dacă abordezi tema reformei fiscale sau bugetare s-ar putea să nu fii popular întotdeauna. Şi trei, protejarea unor interese de afaceri. De exemplu, pensiile private. Nu vorbim pentru că toată lumea bună are de câştigat".
Cătălin Stoica a explicat că dificultăţile politicienilor de a aborda alte teme ţin de limitările din cultura politică a cetăţeanului. "Închipuiţi-vă că un politician ar încerca să vorbească despre o reformă constituţională sau despre reforma fiscală, asta ar însemna pentru cetăţean că omul ăsta vorbeşte în dodii", a spus Stoica.
El a mai semnalat un lucru foarte important, anume că între campaniile electorale pentru politicieni "cetăţeanul dispare", iar miza se mută pe blocarea adversarilor.

Cornel Codiţă a arătat că dezbaterea publică din România are de suferit pentru că se poartă în locuri nepotrivite, la televizor, cu personaje care adesea nu sunt potrivite, iar discursul nu este structurat niciodată ca o dezbatere. "Lumea iese să spună ceva în public pentru că vrea să spună ceva, şi cu asta basta", afirmă Codiţă.

Are presa o agendă proprie?

Întrebarea imediat următoare a fost dacă presa are o agendă proprie pe care şi-o poate impune cu eventuale consecinţe pozitive sau negative. "Presa are şi propria ei agendă. Şi agenda ei este să se vândă, să existe, în primul rând.

Ca să existe trebuie să facă un echilibru foarte subtil între ceea ce consideră autorii din presă că este important şi ceea ce aşteaptă publicul de la ei", a fost de părere Magdalena Boiangiu. Cornel Codiţă a ţinut să facă distincţia între "ceea ce vrea publicul" şi ceea ce "adună publicul în faţa televizorului".

"În realitate, televiziunile, pentru că despre ele este vorba, dau ceea ce adună publicul în faţa televizorului. Motivul pentru care fac lucrul ăsta este cât se poate de simplu şi de mercantil. În realitate, televiziunile la noi nu mai sunt mijloace de comunicare socială, ci sunt vehicule de vândut publicitate", a menţionat Codiţă.

Cătălin Stoica a pus accent pe nevoia ca media să pună un preţ mai mare pe specializarea personalului." Apropo de competenţă, rămân stupefiat când acelaşi sondaj, aceeaşi cifră este interpretată în 15 moduri posibile. De ce? Aici intervine agenda unora, dar cred că şi competenţa scăzută a altora", a spus Stoica.

"Agenda presei uneori este a celor care conduc presa. Şi nu în ultimul rând, celor care sponsorizează presa", a fost de părere Liviu Voinea. Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată şi-a exprimat însă speranţa în ceea ce priveşte folosirea internetului ca mijloc de informare.

Nu se discută temele importante, nu se face un bilanţ, pentru că nu convine, nu ieşim bine la acest bilanţ. Deşi sinceritatea este întotdeauna mai convenabilă decât ipocrizia. Şi cred că va câştiga în alegeri acela care ar veni şi ar spune: "Am condus, asta a ieşit bine, asta - aşa şi aşa, şi asta foarte rău, dar ştiu de ce şi vă promit că dacă mă alegeţi, o să fac mai bine". În schimb, aveam această bălmăjeală continuă în care totul este ordinar.
Magdalena Boiangiu, jurnalist

O discuţie pe calitatea vieţii ar fi unul dintre marile câştiguri. Ritmul de degradare a calităţii vieţii în mediul urban este horror, a atins limite de degradare absolut inacceptabile din toate punctele de vedere, de la biologie şi impact pe sănătatea persoanei până la cultură şi impact pe sănătatea mintală a populaţiei care trăieşte în mediul urban. Lucrurile arată la fel de urât şi în mediul rural, care a devenit un simplu mediu de supravieţuire.
Cornel Codiţă, profesor Universitatea "Spiru Haret"

Între campanii, cetăţeanul dispare, iese din decor. Unii lideri politici privesc politica, jocul politic ca pe unul de fotbal. Şi nici măcar unul care să se desfăşoare după nişte reguli de fair play. Tot ceea ce au în cap este "cum să-i faultăm, cum să-i oprim pe ceilalţi". Cetăţeanul este ignorat. Încep să-şi aplece urechea în campania electorală, dar nu sunt siguri că înţeleg mesajul cetăţeanului.
Cătălin Stoica, sociolog, director CURS

Din punct de vedere economic, în 2009 va fi nota de plată. Care se traduce în încetinirea severă, care va începe din acest an, a creşterii economice. Reducerea consumului deja se vede, importurile, de două luni consecutiv, au scăzut. Va fi mai greu de trăit pentru că nu se va mai putea trăi la fel de uşor pe datorie. Nu se vorbeşte despre reforma fiscală şi din teamă. Pentru că dacă abordezi tema reformei fiscale sau bugetare, s-ar putea să nu fii popular întotdeauna.
Liviu Voinea, director executiv la Grupul de Economie Aplicată