Cea mai dificila este armonizarea intereselor diverselor grupuri cu cel national

- De mai mult timp este asteptata adoptarea a doua legi de mare importanta pentru economia romaneasca - Legea falimentului si Legea privind ajutorul de stat. Care este stadiul acestor legi? - In ceea

- De mai mult timp este asteptata adoptarea a doua legi de mare importanta pentru economia romaneasca - Legea falimentului si Legea privind ajutorul de stat. Care este stadiul acestor legi? - In ceea ce priveste amendarea Legii ajutorului de stat, ne-am angajat fata de Uniunea Europeana sa realizam acest lucru in primul semestru al acestui an. Proiectul de modificare si completare a Legii nr. 143/1999 a fost elaborat si transmis pentru consultari informale Comisiei Europene, observatii preliminare care ne-au parvenit. De aceea, speram ca ne vom incadra in termenul propus. Proiectul Guvernului privind Legea pentru modificarea si completarea Legii 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si falimentului a fost inregistrat la Camera Deputatilor la 19 mai 2003, iar din 22 mai a.c. este la comisiile de specialitate, pentru dezbatere. - Considerati ca proiectul transmis la Bruxelles este in concordanta cu acquis-ul comunitar? - In conditiile in care expertii romani care au lucrat la elaborarea acestui proiect au urmarit acquis-ul comunitar si recomandarile din documentele oficiale ale Uniunii Europene, consider ca proiectul este armonizat cu legislatia europeana. De altfel, acest aspect este reflectat si de observatiile preliminarii ale Comisiei Europene. Trebuie precizat faptul ca principalele observatii vizeaza cadrul institutional, in acest sens luandu-se hotararea de a consolida pozitia Consiliului Concurentei - autoritate independenta. Totodata, trebuie sa adaug ca principalul obiectiv urmarit prin amendarea acestei legi este stabilirea unui mod mai transparent si eficient de acordare a ajutoarelor de stat, conform normelor comunitare, astfel incat banii contribuabilului roman sa mearga spre realizarea de locuri de munca, dezvoltare regionala, cercetare si inovare, adica spre crestere economica, si nu spre sustinerea la infinit a unor intreprinderi nerentabile. - Cateva prevederi ale acestei legi lasa totusi loc de interpretari. De exemplu: ajutorul pentru mentinerea locurilor de munca este considerat ajutor de restructurare, sau se pot acorda ajutoare de stat "sectoarelor cu probleme de supradimensionare a capacitatilor sau intreprinderilor aflate in dificultate, daca acestea sunt insotite de un program de restructurare, strict limitat ca durata si care sa intruneasca celelalte conditii prevazute de regulament". Nu credeti ca acest proiect poate duce la mentinerea in viata a societatilor cu pierderi? - Acest tip de ajutor de stat se acorda in baza regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate si are la baza Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat. Acordarea ajutorului se va face doar cu respectarea unor conditii stricte impuse de acquis-ul comunitar, respectiv pe baza unui plan de afaceri, pe o perioada limitata, cu finalitate clar definita de acquis (creare de locuri de munca, cercetare si inovare, dezvoltare regionala etc.). De aceea, consider ca prevederile legale sunt clare. Stiti ca si statele membre ale Uniunii Europene acorda ajutoare de stat pentru intreprinderile aflate in dificultate, cu scopul de a contribui la viabilizarea acestora, dar modul de acordare este complet transparent, pe baza unui plan de afaceri urmarit riguros si cu o supraveghere foarte atenta a intregului proces. Consider ca aplicarea acelorasi norme nu poate face decat sa incurajeze economia romaneasca. - Stim ca Legea falimentului este de ceva timp in Parlament, desi este ceruta cu insistenta de organismele internationale. Care este motivul pentru care se intarzie atat de mult adoptarea ei si care sunt reactiile expertilor europeni? - Legea falimentului este vitala pentru sanatatea economiei si pietei romanesti. Guvernul si-a facut datoria, trimitand legea la Parlament. Speram ca aceasta va fi adoptata in procedura de urgenta, deoarece reprezinta un angajament al Romaniei privind aderarea la Uniunea Europeana. Noi speram ca membrii Parlamentului vor tine cont de faptul ca aceste legi trebuie armonizate integral cu legislatia comunitara. Acquis-ul trebuie transpus 100% in legislatia romaneasca, nu 30, nu 50 sau 75%, conform unor eventuale interese de moment. Costurile si beneficiile aderarii trebuie impartite de toata lumea, nu unii sa suporte costurile, iar altii, beneficiile. Daca formula finala a acestor legi nu mai respecta acquis-ul, suntem obligati sa revenim sau sa operam cu ordonante de urgenta pentru modificare, pentru armonizarea totala cu normele europene, dar aceasta procedura nu este de dorit. - Practic, va aflati intre ciocan si nicovala. Cu cine negociati mai greu, cu reprezentantii UE sau cu parlamentarii romani? - Cea mai dificila este negocierea interna, armonizarea intereselor diverselor grupuri si gasirea unor solutii care sa sustina interesul national, in ciuda unor retineri care pot aparea punctual, pentru diferite domenii. In relatiile cu Uniunea Europeana, avansul in negocieri, in special pentru capitolele unde Romania nu solicita perioade de tranzitie sau derogari, dar si pentru celelalte capitole, este dat de progresele interne in adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar, iar aici intervine, din nou, negocierea interna. Mai exista apoi negocierile cu statele membre ale Uniunii Europene, care pot avea anumite sensibilitati pe diferite capitole, dar pot sa spun ca, in negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, 80% este negociere interna, iar 20% externa.