Un deficit de peste 7% este prea greu pentru economie

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că deficitul de cont curent ar trebui coborât la jumătate Pentru asigurarea macrostabilităţii, Banca Naţională a României vrea

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că deficitul de cont curent ar trebui coborât la jumătate

Pentru asigurarea macrostabilităţii, Banca Naţională a României vrea să frâneze ritmul de creditare, pe care îl consideră periculos.

Pentru a fi sustenabil, deficitul de cont al României ar trebuie să se înjumătăţească, este de părere Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Iar reducerea de la 14% la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) trebuie să fie graduală, pentru a evita o corecţie brutală şi dureroasă.

"Cred că este evident că economia românească a ajuns la supraîncălzire. Creşterea economică într-un ritm alert, care se face cu extenuarea resurselor, se duce fie în dezechilibre externe, fie în inflaţie, fie în amândouă", explică Isărescu. În 2007, deficitul de cont curent al României a crescut cu 66,1% faţă de anul precedent, ajungând la 16,87 miliarde euro.

Ritmul de creditare a devenit prea mare

Ţinând cont de faptul că decalajul dintre cererea şi oferta internă impulsionează importurile, alimentând deficitul balanţei comerciale şi implicit pe cel de cont curent, BNR nu are altă soluţie decât să încerce să frâneze cererea. Or, din acest punct de vedere, banca centrală nu poate decât să acţioneze asupra creditării.

Cu atât mai mult cu cât, în opinia guvernatorului, viteza de creditare a ajuns să fie periculoasă atât pentru bănci, cât şi pentru cadrul macroeconomic de ansamblu. Totuşi, în această privinţă, viziunile băncii centrale şi cele ale băncilor comerciale sunt divergente.

În timp ce instituţiile de credit urmăresc profitul, prin acordarea a cât mai multor credite, BNR este interesată de asigurarea macrostabilităţii. Acesta este şi motivul pentru care Banca Naţională a operat majorări succesive ale dobânzii de politică monetară - ultima având loc spre finalul săptămânii trecute, când dobânda cheie a urcat cu 0,25%, până la la 10%.

Creşterea economică, în pericol

"Deficitul extern de 17 miliarde euro poate genera închiderea ciclului pozitiv economic, care durează de nouă ani, şi trebuie să fim conştienţi că nu o să dureze la nesfârşit aşa", spune Eurgen Rădulescu, consilier BNR. Practic, în ultimii şapte ani, economia românească a înregistrat creşteri anuale cuprinse între 4 şi 8%. Numai în primul trimestru a lui 2008, deficitul de cont curent a avansat cu 400 milioane euro, în timp ce investiţiile străine directe au scăzut cu 270 milioane euro, dând naştere unui decalaj de 130 milioane euro la finele primului trimestru.

"Poate nu vom avea un crah de magnitudine aşa mare, totuşi riscurile există", apreciază oficialul BNR. Comisia Europeană estimează că deficitul de cont curent se va adânci în acest an la 16,1% din PIB, plasând România pe locul locul trei în Uniunea Europeană, între statele cu cele mai ridicate decalaje. O previziune mai optimistă vine din partea Comisiei Naţionale de Prognoză, care anticipează pentru anul în curs un deficit de 13,6% din PIB.