O crestere economica bazata pe consum intern poate fi o capcana

- Domnule guvernator, afirmati recent ca preferati o inflatie mai mica unei cresteri economice mai mari. Iata ca cifrele pe primul trimestru arata o economie expandata, ce nu tine cont de

- Domnule guvernator, afirmati recent ca preferati o inflatie mai mica unei cresteri economice mai mari. Iata ca cifrele pe primul trimestru arata o economie expandata, ce nu tine cont de preferintele dumneavoastra. Ce pericole se pot ascunde "sub presul" acestei cresteri economice?
- O crestere economica mai inalta decat ne-am propus nu e neaparat semnalul unei supraincalziri, dar exista un risc in acest sens. Observam insa ca economia reala incepe sa reactioneze la stimulii cererii: avem o crestere a productiei industriale mai mare decat in 2003, investitiile se mentin la un nivel inalt, iar evolutia exporturilor este o surpriza fericita.
Pe de alta parte, intr-adevar, cererea interna este mai mare decat ne-am fi asteptat. Sunt mai prudent la o cerere economica bazata pe un consum intern, pentru ca intr-o tara ca Romania ea poate sa fie o capcana si inclin mai degraba pentru una bazata pe exporturi, mai greu de realizat intr-un an electoral.
- Ce se va intampla daca, pe fondul majorarii salariilor si al umflarii arieratelor, economia va continua sa creasca mai mult pe consum?
- Nu este obligatoriu ca o crestere economica de 6% sa insemne cresterea inflatiei, dar cresterea importurilor peste anumite limite are un potential inflationist. Eu sunt increzator nu doar ca vom atinge tinta, ci ca vom reusi o inflatie undeva intre 8 si 9 la suta. S-ar putea ca anul acesta sa avem o crestere economica de sase la suta si o inflatie de 8,5 la suta, dar riscurile se pot acumula in tensiuni pe segmentul importurilor care ne-ar periclita tinta de inflatie pentru 2005. Or, ar fi de dorit ca dezinflatia si cresterea economica sa se impace pe un termen mai indelungat.
Riscul cel mai mare este ca decalajul de timp intre o cerere acoperita de importuri si reactia economiei sa se prelungeasca, iar in "golul de timp" sa apara lucruri nesustenabile. Marea necunoscuta este inca daca economia reala poate sa reactioneze pozitiv la cresterea cererii, pe termen mai lung. Ar fi cel mai valoros lucru care s-ar putea intampla. In privinta salariilor, asteptam date mai consolidate.
- La ce nivel al importurilor ar fi periclitata tinta de inflatie?
- Nu pot sa va dau o cifra dar pot sa spun ca, in contextul complex al balantei de plati, ar fi bine sa nu avem un deficit de cont curent mai mare de 5,5 la suta. Ar fi bine ca usoara tendinta de devansare a ratei de crestere a exporturilor comparativ cu cea a importurilor sa continue. Ce avem pana acum este insa insuficient pentru a da un nivel acceptabil de incredere ca cifra de 5,5 la suta fi atinsa.
- Este posibil ca aceasta crestere a importurilor sa se fi produs si pe seama cresterii arieratelor - anumite firme sa fi utilizat sume datorate statului sau furnizorilor pentru importuri?
- Aceasta este "ruta" cea mai probabila. De aceea o crestere a arieratelor duce si la o crestere de cerere interna nesustenabila care se rasfrange apoi in crestere de importuri. Dar pentru a calcula o asemenea relatie arierate-importuri ne-ar trebui niste mecanisme bine descifrate pe care nu le avem. Sa nu uitam insa ca la cresterea importurilor au contribuit si un an agricol prost si cresterea creditului.
- Nu este totusi periculoasa o crestere economica pe o economie necuratata?
- Categoric. Tocmai de aceea se accentuteaza atat de mult restructurarea, privatizarea, structurarea unei economii de piata viabile. Pe de alta parte, insa, aceasta curatenie este un proces de durata. Nu trebuie sa vedem procesele separat, adica intai fac curat si apoi primesc oaspeti caci exista si aspectul social si politic. S-a dovedit insa ca prin mixul de politica economica pot exista mici miracole, deci nu trebuie sa fim mai catolici decat Papa in privinta restructurarii. Ceea ce trebuie vazut este stocul de arierate - daca acesta este in crestere, atunci trebuie sa fim foarte atenti.
- Credeti ca si economia subterana si-a jucat rolul in aceasta crestere economica?
- Ca si arieratele, aceasta este o variabila pe care o stapanim cu foarte mare greutate. Avem informatii ca o parte din surplusul de valuta de pe piata valutara, care ne-a ajutat sa crestem rezerva valutara, vine si din economia mai putin contabilizata. Pe de alta parte, dobanzile la lei devenind mai avantajoase, o parte din economiile populatiei s-au indreptat spre partea valutara, iesind din sfera "mascata".
Din pacate, economia nu poate absorbi fara riscuri sume mari de bani. Intrarile de valuta au permis BNR sa cumpare 900 de milioane de euro de la inceputul anului. In lipsa acestor cumparari, probabil ca am fi vazut un curs de 35-36.000 de lei pentru un euro. Noi nu dirijam cursul, dar vrem ca miscarea acestuia sa descurajeze capitalurile speculative. Adica, daca intra capitaluri acum cu gandul sa castige cine stie ce avantaj, la iesire ar putea sa constata ca au castigat la dobanda si au pierdut la curs.
- Este economia pregatita pentru trecerea la tintirea inflatiei din 2005 ?
- O tintire perfecta nu exista, mai ales pentru o tara precum Romania. Tintirea inflatiei se face partial si acum, dar este adevarat ca ea va presupune un anume ritual in luarea deciziilor de politica monetara. Ne vom concentra pe acest ritual, dar nu vom putea neglija sectorul extern, care inseamna si formele mascate ale inflatiei (cererea satisfacuta de o cerere exploziva a importurilor).
- Dar pentru liberalizarea contului curent programata pentru 1 martie 2005?
- Liberalizarea contului de capital este, intr-adevar, o problema. Daca presiunile inflationiste ascunse in cresterea importurilor nu se diminueaza pana acolo unde noi nu mai vedem riscuri majore, si atunci sa nu putem sa reducem ecartul intre dobanzile interne si cele externe, s-ar putea sa mai cerem o amanare pentru liberalizarea contului de capital. Data de 1 martie nu o consideram batuta in cuie.
- Domnule guvernator, doriti sa mai ramaneti guvernator pentru inca un mandat?
- Nu este decizia mea, ci a Parlamentului Romaniei, dar, ca inclinatie personala, va pot spune ca sunt o persoana care are nevoie sa-si duca proiectele la bun sfarsit.
Guvernatorul BNR a numarat sapte lipsuri ale economiei romanesti:
1. proiecte eficiente
2. management performant
3. administratie corecta a proiectelor publice si private
4. intelegerea riscurilor in economia de piata
5. reforma micro, la nivelul societatilor
6. munca eficienta
7. taierea de la radacina a oricarei iluzii ca se mai poate trai din tunuri