Doar creaţia transformă croitoria într-o afacere

"Confecţionerii" români încep să aibă probleme cu partenerii externi. Apropiindu-se 2007, aceştia încep să părăsească România în favoarea Moldovei şi a Ucrainei, unde mâna de lucru este

"Confecţionerii" români încep să aibă probleme cu partenerii externi. Apropiindu-se 2007, aceştia încep să părăsească România în favoarea Moldovei şi a Ucrainei, unde mâna de lucru este mai ieftină cu 2 cenţi pe oră. Lucrând 15 ani cu ţesăturile, fermoarele şi nasturii europenilor, fabricanţii români au amânat investiţiile în atelierele de creaţie. "Creaţia costă. Este ea însăşi o afacere pentru cei care o fac. În ţările dezvoltate, precum Europa şi SUA, creaţia în confecţii are o strategie naţională. Dacă românii vor continua să o neglijeze, mulţi vor dispărea", ne-a declarat Ioana Avram, specialist în design. La rândul său, Alexe Ghilduş, profesor şi arhitect în materie de design, este mai direct: "În confecţiile din România e ca la fotbal, toţi se pricep şi se face după ureche. Dar există o mare responsabilitate, căci aceste industrii aduc bani şi ocupă multă forţă de muncă. În lume, atelierele au nu numai artişti şi arhitecţi, ci şi sociologi şi ingineri. Căci hainele şi pantofii trebuie să fie funcţionale, să te simţi bine în ele, dar şi estetice". Constrânse de lohnul care pleacă, unele fabrici cu nume se adaptează din mers. Este cazul International Conf, unde se creează modele noi, pornind de la un prototip prezentat de partener: "Ei vin cu o schiţă pe baza căreia creăm 30 de modele noi. După prezentare, 20 dintre acestea pot câştiga contractul şi pornim fabricaţia", susţine Cornel Predoiu, directorul fabricii.

Nina Ricci, Învinsă de români
Dintre toţi fabricanţii români, extrem de puţini sunt cei care au impus un brand pe piaţa internă şi externă. De ce este atât de important un nume propriu? "Marca este cea care îţi dă identitate şi credibilitate în faţa clienţilor. Ca să ajungi o marcă, îţi trebuie timp şi investiţii în tehnicitate, iar perspectiva e pe termen lung. După ce ţi-ai pus numele pe un produs, iar oamenii l-au cumpărat şi s-au convins că este bun, d-abia atunci poţi spune că ai devenit o marcă", ne-a declarat Anica Nisioi, directoarea Braiconf Brăila. Mărci recunoscute peste graniţă sunt Samric Bucureşti şi Jolidon Cluj. Premiul câştigat la un târg internaţional de Jolidon, unde a bătut celebra firmă Nina Ricci, demonstrează că românii pot fi creativi. "Jolidon are cinci magazine în Ungaria şi 50 în România. În Franţa şi Italia nu are magazine sub nume propriu, dar are sedii şi depozite de unde vinde în toate magazinele lor", susţine Olga Stanciu, unul din directorii Jolidon. Dar punctul pe "i" îl pune Anica Nisioi: "Este momentul să demonstrăm că nu suntem simple ateliere de cusut şi că putem crea".

Textilele, mai puţine cu 25% în 2005
* 9.500 de firme
* 450.000 angajaţi
* 99% femei
* exporturile, mai mici cu 25%:
* tricotaje < cu 20%
* piele < cu 43%
* ciorapii < cu 18%
* textilele < cu 17%
* încălţămintea < cu 16%
* materia primă, 88% din importuri