"Suntem cei ce-mpuşcă-n lună!"

Astăzi, împreună cu ziarul "Adevărul", poate fi cumpărat DVD-ul cu producţia "Nemuritorii" "Nemuritorii" începe cu o scenă tare. Un bărbat din ceata lui Costea e împuşcat pentru că

Astăzi, împreună cu ziarul "Adevărul", poate fi cumpărat DVD-ul cu producţia "Nemuritorii"

"Nemuritorii" începe cu o scenă tare. Un bărbat din ceata lui Costea e împuşcat pentru că şi-a încălcat jurământul.

Montajul sonor, asigurat de inginerul de sunet Anuşavan Salamanian, introduce cu ingeniozitate, chiar după prima scenă violentă a filmului, piesa formaţiei Phoenix "În pădurea de la strungă..." Pe acest fundal, apare căpitanul Andrei, călare pe calul său alb.

Imaginea, coloana sonoră şi scenariul filmului sunt extrem de bine realizate, dacă ne gândim că cinematografia română se afla în anul 1974.

Pe genericul de debut al filmului, există următorul motto: "Acei înaintaşi ai noştri care au luptat şi s-au jertfit pentru libertatea, independenţa şi unirea ţărilor române vor rămâne de-a pururi în inimile noastre".

"Undeva, 1611, în Europa"

Într-adevăr, acţiunea propriu-zisă e localizată "undeva, în Europa, în 1611", adică la zece ani după moartea domnitorului Mihai Viteazul şi la 11 ani de la Unire, când căpitanul Andrei, care luptase alături de voievodul român, pribegeşte prin Austria probabil, câştigând bani din ceea ce alţii evitau să facă. Transportarea unui mort de ciumă îi aduce zece galbeni, plus încă zece pe care viteazul îi negociază cu isteţime.

Mortul e dus în cârcă şi, după ce i se sapă o groapă, e aşezat în ea. Bănuind că va fi împuşcat după ce va fi terminat treaba pentru care-l plătiseră străinii, Andrei îi ia prin surprindere pe aceştia şi îi lichidează scurt, alegându-se, în schimbul curajului său, ca pradă de război, cu o pereche de cizme bune, pe care le smulge din picioarele străinului ucis.

Un film care merită toţi banii

Secvenţele au aerul filmelor de capă şi spadă, inspirate de cărţile lui Dumas - acelaşi amestec fantezist de îndrăzneală, luptă pentru onoare şi băşcălie în faţa morţii.

Într-o altă scenă, Dumitru (Amza Pellea) - chior, ciung, cu tulburări de vorbire şi multe altele - cerşeşte hrană din partea câtorva ostaşi austrieci care se amuză aruncându-i bucăţi de carne.

După ce mănâncă bine, când oştenii pleacă şi se află deja la o distanţă considerabilă, Dumitru sare în picioare şi îşi descoperă ochiul considerat până atunci inutil. "Băi, tată, băi!", strigă el şi trage o salvă de tun din dotarea austriecilor. Apoi fură o căruţă, caii şi tunul care se afla ascuns în ea.

Filmul merită, şi astăzi, toţi banii, numai dacă am lua în calcul jocul lui Amza în acest rol.

Replici celebre, fotografii, ringtonuri, interviuri şi articole inedite găsiţi pe www.filmeleadevarul.ro

Nu rataţi!

Adevărul şi Radio Vacanţa vă invită la concurs. De vineri până luni, rămâneţi pe frecvenţa 100,1 FM şi puteţi câştiga un DVD din Colecţia de Filme Istorice semnate Sergiu Nicolaescu.