Cât câştigă statul din scumpirea petrolului?

SCĂDERE În ciuda aprecierii barilului de ţiţei, redevenţele plătite de Petrom s-au diminuat Când s-a făcut evaluarea Petrom pentru privatizare, cine îşi imagina că preţul

SCĂDERE În ciuda aprecierii barilului de ţiţei, redevenţele plătite de Petrom s-au diminuat

Când s-a făcut evaluarea Petrom pentru privatizare, cine îşi imagina că preţul ţiţeiului ar putea ajunge la 200 de dolari? Grupul austriac OMV are toate motivele să fie mulţumit, dar statul român?

Cea mai mare companie petrolieră românească, Petrom, a anunţat săptămâna trecută un profit net de 977 milioane de lei în primele trei luni, cu 156% mai mare decât cel obţinut în perioada similară a anului trecut.
Primul trimestru al anului este perioada în care barilul de petrol şi-a consolidat cotaţia internaţională la un nivel de peste 100 de dolari.

La sfârşitul săptămânii trecute, ţiţeiul a ajuns la cotaţia-record de 126 de dolari (petrolul Brent) pe baril şi practic nimeni nu se mai gândeşte că vor reveni vremurile ţiţeiului ieftin. În niciun caz atât de ieftin cât a fost luat în calcul atunci când s-a făcut evaluarea Petrom, în vederea privatizării cu grupul austriac OMV, 22 dolari pe baril.

Din contră, analiştii văd posibil, în viitorul apropiat, un baril de 200 de dolari! Ca una din ultimele ţări din Europa care mai are resurse de petrol, România ar trebui să aibă un avantaj consistent atunci când "aurul negru" devine tot mai preţios.

Profit din producţie de 1 miliard de lei

Petrolul extras de Petrom, circa 4,5 milioane tone pe an, este vândut de companie rafinăriilor proprii la un preţ ce are ca referinţă cotaţiile internaţionale Urals, ceva mai mici decât cotaţia Brent, dar suficiente cât să îi asigure companiei Petrom o marjă semnificativă de profit.

În ultimul raport al Petrom, pe trimestrul întâi al anului, se arată că divizia de Explorare şi Producţie a avut un profit operaţional de 1,094 miliarde lei, mai mare cu 74% comparativ cu trimestrul unu din 2007 şi cu 42% comparativ cu ultimul trimestru din anul trecut, "în special ca urmare a creşterii continue a preţului la ţiţei".

Aprecierea barilului de petrol pe piaţa internă a fost de 66% faţă de începutul lui 2006, nivel mai mic decât cel internaţional, ca urmare a aprecierii leului. De asemenea, din 2005, şi politica de preţuri la pompă a carburanţilor este adaptată la cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere.

Impozit pe profit mai mare

Compania este însă doar concesionarul rezervelor interne de petrol ale ţării. Ce câştigă statul, ca proprietar de drept al acestora? Încă de acum câţiva ani, statele europene au pus problema taxării suplimentare a câştigurilor fabuloase realizate de companiile petroliere, odată cu explozia cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului.

"Deocamdată nu ştiu să se mai vorbească de o taxare suplimentară a profiturilor", spune Viorel Palaşcă, secretar de stat pe probleme de petrol şi gaze în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Oficialul a afirmat că singurele câştiguri ale statului sunt cele clasice: impozitul pe profit, redevenţe, dividende şi taxele rezultate din consum (TVA şi accize).

Deşi câştigul net al Petrom obţinut în 2007 a scăzut cu circa 22%, până la 1,7 miliarde lei, impozitul pe profit perceput a crescut cu 111 milioane lei, datorită eliminării cotei geologice (facilitate fiscală acordată până în 2006 inclusiv). Statul a pierdut însă la capitolul dividende şi redevenţe petroliere. "România nu profită în măsura în care ar trebui, poate ar face-o dacă redevenţele ar fi mai mari", admite Viorel Palaşcă. Conform contractului de privatizare, acestea însă nu pot fi mărite până în 2014.

Producţia de ţiţei, în scădere

Datele furnizate ziarului "Adevărul" de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) arată că, anul trecut, Petrom a plătit statului român, sub formă de taxe pentru operarea zăcămintelor de petrol, suma de 282,64 milioane lei, mai puţin cu aproape 20% ca în 2006. Aceasta în condiţiile în care şi 2007 a fost un an de creştere susţinută a preţului ţiţeiului - cu 13%, până la un nivel mediu de 63 dolari pe baril. Potrivit companiei, "exprimat în lei, preţul a scăzut de fapt cu 2%, fiind influenţat de aprecierea leului faţă de dolar".

O contribuţie a avut-o şi diminuarea producţiei de ţiţei cu 5%. Pentru primul trimestru, redevenţele plătite ANRM, atât pentru operarea zăcămintelor de petrol, cât şi a celor de gaze, au fost de 173 milioane lei, adică 33% din valoarea redevenţelor pe anul trecut.

Pe de altă parte, Guvernul, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, şi-a diminuat pachetul de acţiuni care îi asigura controlul deciziilor strategice în compania Petrom ("acţiunea de aur"), la presiunea Comisiei Europene. Astfel, AVAS a cedat anul trecut Fondului Proprietatea un pachet de 10,22% din acţiuni, rămânând cu un procent de 20,64%, diminuându-şi astfel şi cota de dividende.

Surse de la Bruxelles ne-au spus că momentul ar fi putut fi un bun prilej de renegociere a altor clauze în favoarea sa, dar statul a renunţat prea uşor la o facilitate prevăzută în contractul de privatizare.