Neel Kashkari, unul dintre cei care au făcut parte din echipele de economişti pe care Trezoreria americană s-a bazat în lupta cu criza provocată de colapsul băncii de investiții Lehman Brothers Holdings în 2008, avertizează guvernele europene că impunerea unor condiții exagerate Greciei pentru ajutorul financiar, ar putea avea efecte adverse nebănuite.
„Este foarte important din punct de vedere politic să fi dur, dar dacă se va ajunge la o intrare haotică în incapacitate de plată a Greciei, vom vedea o contagiune generală în cadrul zonei euro, iar acest lucru va fi dăunător și pentru Europa și pentru economia globală”, a declarat Kashkari care, acum patru ani era consilierul lui Henry Paulson, fostul Secretar al Trezoreriei Statelor Unite și care este, în prezent, președinte al Pacific Investment Management Co, citat de agenția de știri Bloomberg.
Avertismentele veteranilor
Kashkari nu este singurul veteran al departamentului Trezoreriei care acum avertizează contra impunerii unor condiții dure Greciei. „Se pare că liderii europeni fac politică pe marginea prăpastiei”, a declarat Phillip Swagel, fostul economist-șef al Trezoreriei SUA, care, în prezent, este profesor la Universitatea din Maryland. „O abordare mai bună este prevenirea eșecurilor viitoare, pentru a oferi o amenințare mai credibilă în ceea ce privește falimentul Greciei și părăsirea zonei euro de către această țară”.
Şansele de a avea primul faliment din istoria de 13 ani a zonei euro crește pe zi ce trece, Grecia confruntându-se cu o scadență de obligațiuni totalizând 14,5 miliarde de euro pe 20 martie. În timp ce liderii politici ai țării și-au luat angajamentul că vor susține măsurile de austeritate bugetară și au detaliat tăierile de cheltuieli adiționale de 325 de milioane de euro pentru acest an, guvernele europene nu au aprobat, încă, al doilea pachet de salvare în valoare de 130 de miliarde de euro.
Grecii întârzie nejustificat reformele
Duritatea liderilor europeni reflectă iritarea acestora din cauza nenumăratelor încălcări ale angajamentele luate de oficialii greci la momentul primirii primului pachet de asistență financiară, de 110 miliarde de euro, acordat în 2010.
Totodată însă, această strategie sugerează o încredere sporită în capacitatea Uniunii Europene de a rezista în eventualitatea unui faliment al Greciei. Wolfgang Schäuble, ministrul german al Finanțelor, a declarat pe 13 februarie că „suntem mult mai bine pregătiți decât acum doi ani”.
„Argumentul pentru acordarea celui de-al doilea pachet de asistență financiară este că alternativa este mult mai dezavantajoasă”, a declarat Nicola Mai, economist la JPMorgan Chase & Co. „Dar pentru acei decidenți politici care consideră că s-au luat suficiente măsuri de protecție contra consecințelor falimentului și ieșirii Greciei din zona euro, acordarea pachetului este o soluție greșită”.
După disputele care au avut loc în jurul problemei Greciei la întâlnirea din 9 februarie și în cadrul teleconferinței din 15 februarie, miniștrii de Finanțe europeni se vor reîntâlni la Bruxelles, luni, pentru a discuta posibilitatea acordării de asistență financiară suplimentară și restructurarea datoriei Greciei pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată a acestei țări.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza